Interesele ascunse de la CE Oltenia, în 2023 - Cum a ajuns compania căpușată de afaceri dubioase și servicii secrete
Complexul Energetic Oltenia este o companie a statului român, în valoare de miliarde de euro, care produce o cincime din energia electrică consumată în țara noatră. De zeci de ani, însă, este căpușată de interese private, politicieni și foști angajați ai serviciilor secrete.
La începutul acestui an, un accident teribil în care un camion s-a răsturnat și a ucis trei oameni, a scos la iveală felul în care statul român atribuie contracte uriașe, dar și către cine se duc banii. Camionul aparținea firmei afaceristului gorjean Nicolae Sarcină, un apropiat al fostului ministru Dan Vîlceanu.
După tragedie, Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a cerut schimbarea mai multor directori ai CE Oltenia. Daniel Burlan, cel care a condus complexul din 2019, până după accident, dar și alți câțiva șefi au fost demiși după tragedie, dar ulterior au fost mutaţi pe alte funcţii de conducere în interiorul companiei.
DECLARATIA DE AVERE - DANILE BURLAN - AICI
Daniel Burlan este unul dintre șefii care au contra-performanțe greu de egalat. A condus Societatea Națională a Lignitului Oltenia peste 7 ani, timp în care aceasta a avut pierderi de 134 milioane de lei. Burlan nu a stat departe nici de problemele cu legea. El a fost implicat într-un dosar de penal, numit „Masa Caldă” după ce a fost acuzat de delapidare împreună cu mai mulți directori din minerit și energie. La capitolul „avere” stă, însă, bine. Deține două case, una în Motru și alta în București, plus un teren intravilan în Motru și alt teren în Târgu Jiu. După plecarea de la conducerea CE Oltenia a ajuns în conducerea PNL Gorj.
CE Oltenia s-a aflat timp de mai mulți ani între afaceri private și restructurare. La finalul lui 2020 a primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru planul de restructurare și decarbonare! Acesta a fost împărțit pe 5 ani, perioadă în care compania ar trebui să devină eficientă și să treacă la resurse regenerabile, mai puțin poluante. Planul prevedea un sprijin de aproximativ 2 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi.
Dar o analiză din 2021 a Greenpeace România a descoperit că acest plan va duce la creșterea emisiilor de CO2 ale companiei cu 28% în 2030. Totodată, planul ar contraveni principiilor de acordare a fondurilor europene.
Interesant este că tot 2020 a fost pentru CEO un an al angajărilor. Potrivit presei locale, aici ar fi găsit posturi călduțe zeci de persoane, iar multe dintre ele ar fi ajuns grație liderilor sindicali Nicu Bunoaica şi Gabriel Căldăruşe. În tot acest timp, Conducerea Complexului și-ar fi continuat vechile obiceiuri. Mai exact, ar fi negociat contracte cu firmele lui Nicolae Sarcină şi cu cele ale familiei deputatului liberal Dan Vîlceanu, și ar fi prelungit, în schimbul a câtorva miliarde de lei, contractele de pază cu firmele de casă.
Anul acesta, Ministrul Energiei a anunțat că Planul de Restructurare a Complexului Energetic Oltenia ar putea fi prelungit. El a adăugat că unele capacități de producție a energiei electrice pe bază de gaze ar putea fi puse în funcțiune în anul 2027. Ministrul Energiei a promis că CEO va putea produce și cu cele două grupuri pe cărbune, dacă va avea un preț competitiv la energia electrică.
Prezent recent în Gorj alături de premier, ministrul Virgil Popescu a declarat că nu se pune problema ca CE Oltenia să intre în insolvență.
„Un guvern liberal in 2020 a dat ajutor de 247 mil euri, altul alte 250 mil euro. Alt guvern 500 milioane, acelasi alte 180. Deci resping categoric ca un guvern din care facem parte ar putea sa gandeasca cumva insolventa la CE Oltenia. Este exclus asa ceva!”, a declarat ministrul Virgil Popescu, cu prilejul vizitei alături de premierul Nicolae Ciucă în județul Gorj, pe 27 aprilie.
Problemele la CE Oltenia sunt însă, mai vechi de atât.
În 2012 Complexul demarase extinderea carierelor de lignit. Mai exact, sute de hectare de pădure urmau să fie defrișate și excavate. Decizia de a-și extinde producția era ciudată, în condițiile în care producția energiei pe cărbune ar fi urmat să scadă, din moment ce România se angajase să facă tranziția la o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră.
Așadar proiectele CE Oltenia încălcau legislația, aparent cu complicitatea autorităților. Studiile de impact asupra mediului și populației erau realizate formal, fără o consultare reală a celor afectați, scria presa locală la acea vreme. Mii de salariați din Complexul Energetic Oltenia urmează să rămână pe drumuri. Disponibilizările vor fi făcute treptat, dar în număr foarte mare. Planul de restructurare al companiei de stat, convenit cu Comisia Europeană, prevede cel puțin 4.000 de posturi să dispară doar anul acesta.