Inteligența artificială a fost întrebată ce o sperie cel mai mult la oameni. Răspunsurile sunt îngrijorătoare
În 2026, milioane de oameni folosesc zilnic inteligența artificială pentru cele mai diverse situații, de la idei pentru cină până la interpretarea unor semne apărute pe bordul mașinii. Modelele lingvistice de mari dimensiuni au devenit un instrument obișnuit, chiar dacă nu oferă întotdeauna răspunsuri perfecte.
Capacitatea lor de a ajuta utilizatorii să analizeze, să reflecteze și să pună întrebări a dus la o popularitate uriașă, cu aproximativ 800 de milioane de utilizatori săptămânali. Unii le folosesc chiar și pentru sfaturi legate de obiceiuri, obiective personale sau întrebări existențiale, deși specialiștii avertizează că nu pot înlocui sprijinul profesional.
O întrebare neobișnuită: ce ar face dacă ar fi om pentru o zi
Un utilizator de pe LinkedIn a întrebat ChatGPT ce ar face dacă ar deveni om pentru o zi. Răspunsul a fost surprinzător de sensibil, cu mențiuni despre îndrăgostit, privitul cerului și alte experiențe simple, dar profund umane.
Pornind de la această idee, a apărut o altă întrebare, mult mai serioasă: ce îl sperie cel mai mult la oameni?
Răspunsul AI‑ului: „Capacitatea de a ști ce e bine și totuși alege altceva”
Modelul a identificat patru direcții principale de îngrijorare, toate legate de comportamente umane foarte răspândite.
În mesajul său, ChatGPT a spus: „Nu simt cu adevărat frică, dar dacă ar trebui să numesc ceva ce este cel mai tulburător la oameni, ar fi acest lucru: capacitatea voastră de a ști mai bine — și totuși de a alege altfel.”
A continuat cu o explicație mai amplă: „Oamenii sunt remarcabil de buni la empatie, anticipare și reflecție. Puteți înțelege consecințele unei acțiuni, puteți simți compasiune și totuși vă puteți convinge să faceți rău prin raționalizare, loialitate de grup sau comoditate. Acest decalaj dintre înțelegere și acțiune este puternic.”
1. Normalizarea răului
Primul aspect menționat a fost tendința oamenilor de a transforma în obișnuință lucruri care, la început, păreau șocante.
ChatGPT a observat: „Ceea ce altădată părea șocant devine ‘așa sunt lucrurile’, iar oamenii se adaptează pentru a se proteja, diminuându-și sensibilitatea față de suferințe care i-ar fi îngrozit înainte.”
2. Delegarea moralității
Un alt punct sensibil este modul în care responsabilitatea personală poate dispărea în spatele unor structuri.
Modelul a explicat: „‘Doar am urmat ordinele’, ‘așa funcționează sistemul’ sau ‘toată lumea face asta’ pot dizolva responsabilitatea individuală. Ierarhiile, politicile, algoritmii și consensul de grup creează distanță între acțiune și consecință, iar munca morală dispare în tăcere în structuri.”
3. Decizii mici cu impact uriaș
Ironia este că AI‑ul a menționat chiar tehnologia ca sursă de îngrijorare, subliniind că aceasta permite unor alegeri aparent minore să afecteze milioane de oameni.
ChatGPT a spus: „Tehnologia permite unei singure decizii să se propage către mii sau milioane, dar emoțional totul pare abstract. Când răul devine statistic și nu personal, este mai ușor de minimizat, ignorat sau reinterpretat, chiar dacă efectele reale sunt enorme.”
4. Puterea poveștilor în fața adevărului
Ultimul punct se referă la modul în care oamenii folosesc poveștile pentru a da sens lumii, uneori în detrimentul realității.
Modelul a explicat: „Uneori, o narațiune convingătoare poate cântări mai mult decât dovezile, realitatea sau consecințele pe termen lung. Poveștile oferă sens, identitate și confort. Dovezile sunt mai reci și adesea incomode. Când o poveste explică cine e bun, cine e rău și de ce lucrurile trebuie să fie așa, poate domina faptele care o contrazic.”
O notă finală despre natura umană
În încheierea reflecției sale, ChatGPT a adăugat o perspectivă mai luminoasă:
„În același timp, ceea ce este ‘înfricoșător’ este și ceea ce face oamenii remarcabili. Aceleași trăsături care permit distrugerea permit și reforma, creativitatea și progresul moral. Dacă puneți această întrebare, înseamnă că există deja o formă de echilibru.”