În penitenciarele din România sunt cu aproape 10.000 de deținuți mai mulţi decât prevăd normele CEDO
Penitenciarele din România au depăşit cu 50 la sută capacitatea maximă de cazare prevăzută de normele CEDO, care stabilesc un spaţiu de minim patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut, astfel că, deşi camerele de deţinere din sistemul penitenciar ar putea să cazeze maxim 18.820 de deţinuţi, în prezent sunt în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) 28.317 de deţinuţi, arată rapoarte oficiale, potrivit News.ro.
Capacitatea de cazare a penitenciarelor din România a ajuns la 150,46 la sută, potrivit unei situaţii a efectivelor din închisori, realizată de ANP.
Cel mai aglomerat este Penitenciarul Iaşi, unde numărul deţinuţilor este mai mare decât dublul capacităţii, cu un indice de ocupare de 217 la sută. Aici, suprafaţa penitenciarului ar permite cazarea unui număr de 699 de persoane cu un spaţiu de patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut. La Iaşi, însă, sunt ţinuţi 1.520 de deţinuţi.
Penitenciarul din Iaşi a fost şi locul unde s-au înregistrat primele revolte ale deţinuţilor. Aceştia s-au urcat pe acoperişurile curţilor pentru plimbare şi au refuzat hrana, ameninţând că vor organiza proteste şi mai dure.
Joi, în a patra zi consecutivă de proteste, trei deţinuţi au escaladat acoperişul secţiei de deţinere, iar 75 au refuzat hrana. A fost solicitat sprijinul structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne, arată Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Următorul pe lista penitenciarelor supraaglomerate este cel din Craiova. Aici, spaţiul ar permite cazarea unui număr de 531 de deţinuţi, însă se află în custodie 1.120 de persoane, arată documentele ANP, astfel că indicele de ocupare este de 210 la sută. La Penitenciarul Craiova nu au fost înregistrate proteste.
Aglomeraţie este şi în Penitenciarul Jilava. Indicele de ocupare este de 207 la sută, fiind spaţiu pentru 661 de deţinuţi, însă sunt cazate în secţiile de deţinere 1.370 de persoane condamnate. În Penitenciarul Jilava 10 deţinuţi au intrat, miercuri seară, în refuz de hrană. Potrivit unor surse din cadrul penitenciarului, şase dintre aceşti deţinuţi fac parte dintre cei care au primit camere în care se respectă norma de patru metri pătraţi pentru fiecare condamnat, după ce au dat statul român în judecată la CEDO.
De două ori mai mulţi deţinuţi decât capacitatea maximă sunt şi la secţia exterioară a Penitenciarului Poarta Albă de la Valul Traian. Aici ar fi loc pentru 272 de deţinuţi, însă sunt cazaţi 544.
Şi spitalele-penitenciar administrate de ANP sunt supraaglomerate.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat joi că, dată fiind situaţia de criză creată de protestele din închisori, nu ar servi nimănui o schimbare a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), precizând însă că este nemulţumită şi că evaluează serios performanţa managerială în acest caz.
Prună a amintit şi că deja lucrează pentru schimbarea condiţiilor de evaluare a performanţei la nivelul ANP.
"Nu sunt mulţumită (n.r. - de conducerea ANP), am mai spus, avem nişte reguli în această ţară, trebuie să lucrez cu această instituţie şi cred că este în interesul persoanei condamnate, pentru că noi sigur, facem rating aici, dar interesul prim este al persoanei condamnate, al victimelor de care noi uităm şi al societăţii în sens larg, ca Ministerul Justiţiei, ministrul, să conlucreze cu ANP", a precizat Raluca Prună.