În afara terenului: sedentarismul copiilor și factura cardio pe care Bucureștiul o va plăti
Capitala României își ține respirația, la propriu. Într-un oraș care figurează de ani buni în fruntea topurilor europene la poluare și trafic, inima bucureștenilor începe să bată cu probleme încă de pe băncile școlii. România conduce Uniunea Europeană la mortalitatea tratabilă: 215 decese la 100 000 de locuitori, cele mai multe de cauză cardiovasculară, potrivit Eurostat.
Iar epidemiologii ne avertizează că primul act al dramei se joacă, paradoxal, în curtea școlii, acolo unde copiii ar trebui să alerge, dar nu o mai fac.
Boala de inimă începe în recreație
Cele mai recente date OMS arată că doar 13,9 % dintre elevii români de 11–15 ani ating cele 60 de minute zilnice de activitate moderat-viguroasă recomandate pentru vârsta lor. Restul, adică aproape șapte din zece copii, stau mai mult pe scaun decât pe terenul de joacă. Această inactivitate nu este un capriciu statistic: Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că persoanele insuficient de active au un risc de deces prematur cu 20–30 % mai mare decât cei care respectă recomandările minime de mișcare. O metaanaliză publicată în Journal of the American College of Cardiology confirmă legătura: fiecare zece minute suplimentare de mișcare pe zi, în copilărie, reduce peste ani probabilitatea unui eveniment coronarian cu aproape o treime.
Cultura scutirilor și școlile fără sală
În ultimul an de studiu preuniversitar, Ministerul Educației a semnalat o creștere de aproape 30 % a adeverințelor care scutesc elevii de ora de sport. Motivele sunt diverse – de la presiunea notelor la comoditatea părinților – dar efectul e același: mii de copii ies pe poarta școlii fără să fi făcut măcar un pas de alergare organizată. Deficitul cronic de infrastructură agravează situația. Un raport din 2024 arată că o treime dintre școlile românești nu dispun de sală de sport, iar un sfert nici măcar de un teren elementar, ceea ce obligă profesorii să țină ora de educație fizică printre bănci sau să o transforme într-o oră teoretică. În București, problema este acută în special în cartierele aglomerate, unde curțile școlilor nu au loc nici pentru un semicerc de baschet.
Bucureștiul, cu câteva insule de sport
Doar câteva inițiative pot fi menționate în acest context, în București, în condițiile în care investițiile in infrastructura sportivă sunt extrem de reduse. Sectorul 3 a inaugurat 13 săli de sport noi și peste 50 de terenuri cu acces gratuit. Administrația locală pregătește deja extinderi, mizând pe fonduri europene și pe un model de întreținere susținut din bugetul propriu.
Pași concreți, fără scuze
Soluțiile sunt la îndemână și nu cer bugete colosale, ci voință administrativă și coerență. O capitală care își dorește generații sănătoase poate începe prin a impune două ore de educație fizică reală pe săptămână, monitorizate digital; poate introduce un ritual zilnic de 15 minute de mișcare, adaptat fiecărei vârste; și poate replica, sector cu sector, rețeaua de săli și terenuri gratuite din Sectorul 3, astfel încât fiecare copil să aibă la maximum un sfert de oră de mers pe jos un loc sigur în care să alerge, să dribleze sau pur și simplu să se joace. În paralel, o campanie inteligentă pe rețelele sociale – cu sportivi tineri și provocări prezentate pe TikTok – poate face mișcarea la fel de „virală” ca orice trend digital.