Impozitul pe gospodărie, criticat de mediul de afaceri. "Distruge cota unică"

Introducerea impozitului pe venitul global va determina o scădere drastică a veniturilor bugetare, iar din textul documentului rezultă o inechitate fiscală între rezidenții unei gospodarii, susține Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).

Coaliția pentru Dezvoltarea României reunește marile asociaţii de afaceri din România, patronatele, Camera de Comerţ a Statelor Unite ale Americii, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, scopul său fiind de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România. Formula cuprinde şi ambasade ale celor 26 de state ale Uniunii Europene, la nivel de ataşat comercial, şi ale Ambasadei SUA şi Canadei.

"Conceptul de gospodărie, ca pilon de bază al noului sistem, nu este reglementat de legislația românească, iar definiția fiscală crește din start complexitatea acestui nou sistem fiscal. Din analiza altor sisteme fiscale (cum este cel american), impunerea se realizează în mod individual și numai opțional (dacă este în beneficiul contribuabilului) la nivel de familie formată din soț, soție și copii", explică experții CDR.

Totodată, din textul documentului pot fi observate și alte aspecte, unele generatoare de inechitate fiscală (ex. tratamentul fiscal diferit între rezidenți), alte neconcordanțe (ex. persoană responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată a impozitului pe venitul global -IVG- de către gospodărie; termenul de plată a IVG etc.), se arată într-un comunicat remis presei luni de CDR.

Potrivit acestuia, introducerea impozitului pe venitul global, prin eliminarea sistemului de reținere la sursă și plata lunară a impozitului pe venituri (ex. salarii, dividende, dobânzi etc.), precum și a celui de plăți anticipate de impozit (ex. pentru veniturile din activități independente, chirii etc.), va determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puțin 4% pierdere a veniturilor din PIB.

"Suplimentar, schimbarea regulilor jocului într-un interval atât de scurt de timp (mai puțin de un an) va constitui o povară administrativă insurmontabilă pentru ANAF, prin creșterea numărului de persoane supuse impunerii și lipsa unui mecanism clar de colectare.

Totodată, trebuie menționat nivelul ridicat al cheltuielilor pe care Guvernul trebuie să-l suporte cu adaptarea sistemului informatic al ANAF care, în prezent, se confruntă cu un deficit al arhitecturii hardware, iar creșterea 'artificiala' a numărului persoanelor supuse impunerii îl poate colapsa", menționează sursă citată.

În același timp, spune CDR, adaptarea aplicațiilor software la un nou sistem va conduce la cheltuieli suplimentare, având în vedere modificarea sistemelor actuale, definite pe bază cotei unice, în linie cu proiectele finanțate de Bancă Mondială în acest sens.

"Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu creșterea gradului de pregătire profesională a organelor fiscale și a nivelului de educare a contribuabililor, în vederea conformării cu noile reguli de impunere. Sistemul de deduceri ce se dorește a fi introdus nu va putea conduce la fiscalizarea pe scară largă a economiei gri, pentru că această ar presupune o multitudine de măsuri conjugate între ele pentru a spori conformarea voluntară a contribuabililor.

De asemenea, trebuie avuta în vedere propunerea referitoare la consultanții fiscali. În prezent, în Registrul Camerei Consultanților Fiscali sunt înregistrați 5.502 consultanți, dintre care 4.135 activi, o mare parte dintre aceștia fiind deja angajați și, deci, indisponibili pentru a desfășura sarcinile menționate în document.

Deși documentul nu conține mențiuni în acest sens, nu trebuie omisă problematică remunerației consultanților, care se adaugă cheltuielilor generate de implementarea acestui nou sistem fiscal", se mai spune în comunicatul CDR.

Comunicatul precizează că, prin comparație cu alte sisteme fiscale consacrate, aceste noi elemente pot constitui păși premergători introducerii unui sistem fiscal bazat în fapt pe cote de impunere progresive, pe care CDR nu-l susține. 

"În urma unei analize privind sistemul de impunere al țărilor membre ale Uniunii Europene, state învecinate României, precum Ungaria, Bulgaria, Estonia, Lituania sau Letonia, se bucură în continuare de beneficiile cotei unice, cu sustenabilitate la nivelul încasărilor bugetare. 

În același timp, țări precum Polonia și Slovacia, care au adoptat cote de impunere progresive, se confruntă cu un regres al creșterii economice în ultimii ani. (...) CDR rămâne, în continuare, susținătoarea cotei unice de impunere, care și-a dovedit avantajele în cei 12 ani de existența, prin creșterea încasărilor bugetare, a PIB-ului și a investițiilor străine.

Sistemul actual de impunere a condus la fiscalizarea unei părți însemnate a economiei, care, în prealabil, se păstra în zonă 'economiei negre' sau 'gri'. Totodată, cotă unică de impozitare a ușurat povară administrării fiscale, atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități, a crescut nivelul de trăi al populației active și, indirect, prin fondurile mai mari strânse la bugetul general consolidat, și pe cel al pensionarilor", informează CDR.