Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație - LIVE TEXT

LIVE TEXT

Ilie Bolojan: Proiectul legat de pensiile magistraților – așa cum știți, ieri Guvernul, prin Ministerul Muncii, a transmis spre avizare proiectul. Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât în termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi în ședința de Guvern sau vineri cel mai târziu pe data de 28, să declanșăm procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect. Proiectul conține două elemente importante care au fost în discuția publică și data trecută. Primul este termenul de intrare în vigoare, iar al doilea este procentul maxim al pensiei din salariul net.

Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul președinte cu reprezentanții magistraților, în care s-au discutat aceste aspecte, și având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziție față de cei 10 ani cu cât era prevăzută perioada de tranziție, deci de creștere treptată a vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani, am propus și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. Prin urmare, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an și deci peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generație trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an de acum înainte.

Am acceptat această solicitare și alte aspecte tehnice, dar care nu sunt relevante. Al doilea aspect important este procentul maxim, și am rămas pe procentul inițial ca pensia în magistratură să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Sunt trei motive importante pentru care acest proiect am ținut să-l promovăm: pe de o parte, termenul de 28, așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține deci de accesarea unor fonduri europene; al doilea element de bază ține de corectarea unei nedreptăți, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani și pensia de azi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate. De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori și știți care sunt datele pe care noi le avem.

În condițiile în care nu se va primi avizul, va trebui să așteptăm acest termen. Sper deci, așa cum am încercat în această perioadă, ca toți cei care suntem implicați să avem un comportament responsabil și să derulăm această procedură în condiții normale.

Al doilea subiect pe care îl abordez este programul SAFE. Și vă pot informa că astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul României pregătește aplicația de finanțare. Este o aplicație în valoare de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări care vor fi alocate pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru armată, pentru Ministerul de Interne și pentru celelalte forțe pentru sistemul de apărare națională.

Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare, peste 90% se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova, care nu mai aveau finanțare, este vorba de legătura dintre Pașcani, lângă Iași, cu Ungheni, Republica Moldova, și de asemenea de legătura cu Ucraina, Pașcani, lângă Suceava până la Siret. Asta înseamnă că lucrările care astăzi se desfășoară în forță pe tronsonul dintre București și Pașcani vor putea fi continuate în anii următori, în așa fel încât cel mai târziu în 2029-2030 și aceste tronsoane de autostradă sau drumuri expres să fie finalizate și nordul României să fie conectat de sud, atât pe relația Ucraina-București, cât și pe relația Republica Moldova-Iași-București. Această aplicație de finanțare va fi pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni și, după dezbaterea și aprobarea ei, va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene.

Licitatiile care au fost pana acum organizate pentru tronsoane vor avea deci finantarea asigurata iar pentru cele unde s-a finalizat procedura de licitatie vor fi derulate in conditii normale in perioada urmatoare.

In paralel cu aceasta evaluare, vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotari pentru armata Romaniei dar si cu tarile cu care ar urma sa facem achizitii comune, prin urmare vom avea foarte probabil decizii privind acorduri interguvernamentale sau proceduri de achizitie standard. Depunerea acestei aplicatii are cateva avantaje pentru tara noastra. In primul rand, asigura dotarea Armatei Romane si respecta obligatiile pe care ni le-am asumat fata de NATO, fata de Statele Unite privind cresterea contributiei la bugetul de aparare al tarii noastre si al Europei. Asigura finantarea lucrarilor de infrastructura mare cu rol dual civil si militar pentru care nu aveam finantare. Sustine industria noastra de aparare si de asemenea integreaza companiile romanesti private in lantul valoric al industriei europene de aparare.

Una din tintele pe care le-au avut colegii nostri au fost de a obtine ca 50% din ce se livreaza sa fie produs in Romania si aceasta prevedere foarte importanta asigura atat colaborarea industriei nationale de armament dar si a industriei private din Romania cu companii importante producatoarea care isi vor asigura direct si indirect prin parteneri productia in Romania.

De asemenea, ne ajuta mult la scaderea deficitului, la controlul bugetar, avand in vedere ca acest credit este contractat de Romania la dobanzi care sunt la jumatate fata de cele pe care le platim astazi si de asemenea in conditii avantajoase cu o perioada de gratie de 10 ani si o rambursare de aproximativ 40 de ani.

Al treilea subiect este cel legat de pachetul fiscal si de reforma administratiei. In ceea ce priveste pachetul fiscal, suntem in situatia in care, asa cum stiti, pachetul al doilea a fost intarziat ca urmare a contestatiilor care au fost depuse la Curtea Constitutionala, si ca urmare a deciziei curtii de a declara articol care se refera la testarea cu pantograful a angajatilor de la ANAF ca neconstitutionala. In parlament, asa cum stiti, au fost scoase acele articole care au fost declarate neconstitutionale, nu s-a facut nicio alta modificare. Prin urmare, pornind de la premisa ca foarte probabil, acest pachet, pentru ca nu s-a facut nicio alta modificare, va fi declarat constitutional, el parcurgand verificare la prima contestatie. Si faptul ca s-a dat un termen data de 10 decembrie este un lucru bun, din doua motive: Pe de o parte, pentru ca acest pachet fiscal sta la baza bugetului pe anul viitor, pe de alta parte adoptarea lui ne permite sa ne depunem cererea de plata numarul 4 care este in valoare de 2,62 de miliarde de euro.

Una din prevederile din pachet, este vorba de respectarea unui jalopn privind taxarea poluarii, care da un discount de aproximativ 20% la impozitarea pe masinile noi si vine cu o penalizare de pana la 20% pentru masinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon este o conditie pentru depunerea acestei cereri nr.4, prin urmare imediat ce va fi declarat constitutional, asa cum am spus, pornim de la premisa ca asa ar trebui sa se intample, vom depune aceasta cerere in asa fel incat in cursul lunii februarie la final Romania sa isi incaseze acesti bani. Incasarea acestui grant este foarte importanta pentru a asigura investitiile pe parcursul anului viitor.

As trece la componenta de reforme si din acest punct de vedere va pot informa ca primele doua pachetre, cel adoptat in iulie si cel din august care partial a intrat in vigoare, partial ar urma sa intre in perioada urmatoare, au avut efecte importante si cu toate constrangerile pe care le-au general, nu trebuie sa fugim de asta, care au insemnat o scadere usoara a consumului, care au insemnat o creste de preturi din punct de vedere al bugetului de stat, aceste masuri s-au dovedit corecte si au fost inevitabile, Asta inseamna ca in trimestrul al treilea, fata de trimestrul trei al anului trecut, am incasat bugete mai mari, deci ne-au crescut incasarile cu aproape 10 miliarde de lei, atat pe componente pe impozit pe venit, de incasari din TVA cu aporape 15%, veniturile din accize cu 11% iar contributiile pe casa de sanatate, unde aveam un deficit important cu 8,5%. Toate acestea in conditiile in care in luna octombrie de exemplu a fost o luna care in comparatie cu cea din anul trecut a insemnat o scadere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie sa il urmarim luna de luna de acum inainte cu peste 500 de milioane, ajungand ca față de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile in sectorul public in octombrie anul trecut sa ajungem la peste 13,6 miliarde,, deci cu peste 500 de milioane reducere.

Nu putem corecta acest deficit, care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% si anul viitor ne propunem sa se apropie de 6% decat prin masuri de scadere a cheltuielilor pentru a evita noi taxe si noi impozite pe care guvernul nu doreste sa le stabileasca.