Gheorghe Piperea, despre ajutorul financiar oferit Ucrainei: „România va plăti dobânzile, Ucraina nu”

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a spus că a ridicat această problemă în repetate rânduri, dar fără ecou. Acesta susține că discuția nu se limitează la împrumutul de 18 miliarde de euro, ci la un mecanism mult mai amplu, care implică sume mult mai mari și obligații comune ale statelor membre.

Critici privind mecanismul de finanțare: „Nu e vorba doar de împrumut, ci și de costurile din spate”

„Eu am tot vorbit de vreo doi ani de zile pe tema asta, dar evident că aproape că nu am fost auzit. Nu numai că acest împrumut despre care vorbim, și nu e vorba doar de 18 miliarde de euro. Nu uitați că Ursula von der Leyen, în decembrie 2025, se lăuda, pur și simplu, se lăuda că a contribuit la finanțarea războiului din Ucraina cu 186 de miliarde de euro.

Deci, nu e vorba numai de acest împrumut, ci e vorba și despre dobânzile la împrumut. Unu, împrumutul despre care vorbim, care deja a fost consumat, se presupune că va fi acoperit la un moment dat în cursul istoriei, peste vreo 500 de ani, probabil, din despăgubirile pe care ar trebui să le primească Ucraina, pentru că Rusia va fi pierdut războiul. Asta este, cum să-i spun, motivația absolutamente înțeleaptă a celor de la Comisia Europeană. Asta consider ei că se va întâmpla”, a declarat Piperea.

Împrumuturi comune ale statelor UE

Piperea a explicat că, în opinia sa, nu este vorba despre un împrumut direct acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană, ci despre un mecanism bazat pe obligațiuni comune ale statelor membre. Acesta a acuzat lipsa de transparență în ceea ce privește contribuția României.

 „Împrumutul despre care vorbim... nu este un împrumut luat de Ucraina de la Uniunea Europeană. Este un împrumut făcut posibil de Uniunea Europeană din obligaţii comune ale statelor membre, cele 27 de state membre. Aşadar, în documentul pe care l-aţi citit, este ori o minciună prin omisiune, ori o omisiune pur şi simplu şi asta înseamnă incompetenţă, pentru că este vorba despre aşa-numitele obligaţiuni comune pentru a se da aceşti 186 de miliarde de care vă vorbeam.

S-au împrumutat împreună, bineînţeles, sub negocierea înţeleaptă a Ursulei von der Leyen, toate cele 27 de state membre. E adevărat că, în funcţie de puterea economică şi în funcţie de voluntarism şi în funcţie de numărul populaţiei, Germania, desigur, că a plătit mai mult, Olanda a plătit mai mult, România mai puţin. Dar România a plătit cu mult mai mult decât a plătit, de exemplu, Ungaria sau decât a plătit Cehia sau decât a plătit Slovacia.

Şi dacă acolo, în aceste trei din urmă state, se ştie ce a plătit fiecare din aceste state, noi şi acum suntem sub secret de stat. Eu am cerut, în calitate de europarlamentar, nu doar de simplu cetăţean, anul trecut, în vară, să mi se spună de către BNR şi, respectiv, de către Consiliul fiscal care este această sumă. Mi-au spus: nu am ce să-ţi răspund pentru că este încă secret de stat, putem doar să estimăm că sunt cam 1,5 miliarde de euro pe an, timp de patru ani, adică 6 miliarde per total”, a mai declarat Piperea.

Noul împrumut de 90 de miliarde de euro și rolul veto-ului Ungariei

Europarlamentarul a vorbit și despre un alt împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, aflat în discuție la nivel european. Acesta a amintit că inițial s-a discutat despre utilizarea activelor rusești, dar varianta a fost abandonată.

 „Urmează împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care îl tot agită Ursula von der Leyen încă din noiembrie 2025. Ştiţi că iniţial ar fi trebuit să fie vorba de vreo 130 de miliarde care rezultau din confiscarea activelor ruseşti. Din banii din Uniunea Europeană s-a renunțat, pentru că era totalmente împotriva tratatelor internaționale și împotriva intereselor Belgiei, după care s-a trecut la acest împrumut de 90 de miliarde, împrumut care nu s-a putut acorda pentru simplu motiv că a fost încă vetoul exercitat de Viktor Orbán și a fost acea regulă la care se vrea, inclusiv cu acceptul domnului Bolojan, să se renunțe, regula unanimității în deciziile care se iau în Consiliu. Ei bine, acum, cu schimbarea de macaz din Ungaria, se pare că acest veto va fi ridicat și, în consecință, se vor acorda aceste 90 de miliarde de euro”, a mai declarat politicianul.

 „România va plăti dobânzile”: avertisment privind impactul asupra bugetului

În opinia lui Piperea, costurile reale pentru statele membre vor fi date de dobânzile acestor împrumuturi, nu doar de sumele în sine.

 „Aceste 90 de miliarde de euro nu sunt bani printați sau crescuți în copac de Ursula von der Leyen. De asemenea, cele 27 de state membre vor acoperi dobânzile. Așadar, Ucraina nu va plăti absolut nimic. Niciun cost. În condițiile în care România, atunci când se împrumută inclusiv pentru a acoperi aceste dobânzi pentru Ucraina, trebuie să plătească o dobândă de 9% la ora la care discutăm. Și dacă deficitul bugetar crește și dacă gradul de îndatorare crește, această dobândă nu va mai fi de 9%, va fi probabil de 11-12%, dacă ne mai dă cineva aceste împrumuturi.

Cu toate acestea, România, alături de alte 26 de state membre ale Uniunii Europene, urmează să plătească aceste dobânzi în locul Ucrainei. Iar Ucraina nu va avea nicio obligație să restituie acești bani, pentru că se așteaptă despăgubiri de la Rusia”, a mai declarat europarlamentarul AUR.

Discuție despre sprijinul UE în cazul unui posibil atac asupra unui stat membru

În final, discuția a ajuns și la modul în care ar reacționa Uniunea Europeană dacă un stat membru ar fi într-o situație similară cu Ucraina. Moderatorul a spus că, fiind stat membru, România ar beneficia de sprijin, însă Piperea și-a exprimat rezervele.

„Eu repet, eu mă îndoiesc că ne-ar ajuta. Există un text din tratat, articolul 43, care spune că trebuie să intervină chiar și în caz de atac armat și să fie solidare toate celelalte 26 de state membre, inclusiv Uniunea. Dar eu, personal, mă îndoiesc în momentul de față, la câtă ipocrizie este la oamenii aceștia din Bruxelles, că s-ar ajunge la un tratament similar cu cel al Ucrainei. Moral ar trebui să fim ajutați, Doamne ferește să ajungem într-o astfel de situație, dar eu mă îndoiesc că am avea un tratament atât de supportive cum este cel acordat de patru ani de zile Ucrainei”, a spus Gheorghe Piperea.