Foștii președinți ai SRR și SRTV: Desființarea taxei radio-tv - un atentat la democrația românească
Desființarea taxei radio-tv și finanțarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăși democrația românească, afirmă foștii președinți ai SRR și SRTV într-o scrisoare deschisă.
Scrisoarea este semnată din partea SRR de prof. univ. dr. Tudor Cătineanu, Nora Rebreanu, Dragoș Șeuleanu, Maria Țoghină și Andras Istvan Demeter, iar din partea SRTV de acad. Răzvan Theodorescu, Stere Gulea, Cristian Hadji Culea, Tudor Giurgiu, Claudiu Săftoiu, Alexandru Lăzescu și Stelian Tănase.
"Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desființa taxa radio-tv. Această inițiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democrația României și din această cauză și inițiativă noastră este, din câte știm, fără precedent. Niciodată, noi, foști președinți-directori generali ai Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituțiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituția României și pe Biblie. Radioul public și Televiziunea publică din țările europene, potrivit documentelor de la Maastricht, sunt servicii publice de interes național. De aceea, desființarea taxei radio-tv și finanțarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăși democrația românească. Cum poate să existe independență editorială atunci când guvernul finanțează aceste două instituții? Europa cunoaște câteva exemple de intervenție brutală a guvernelor în activitatea serviciilor publice de radio și televiziune. Aceste exemple reprezintă o abdicare de la principiile Uniunii Europene și ale democrației în general", se arată în scrisoare, transmisă joi Agerpres.
Foștii președinți ai SRR și SRTV amintesc "că părinții fondatori ai Radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului Romaniei, Regelui și societății românești introducerea abonamentului radio", care "a fost menținut de toate regimurile politice de până acum, adăugându-se din 1956 și abonamentul tv".
"Abonamentul radio-tv este dovada contractuală că acționarii Televiziunii și ai Radioului publice sunt cetățenii, garanții valorilor care ne reprezintă ca națiune. Vă invităm să susținem împreună diversitatea de opinie, să respectăm diversitatea etnică și religioasă, să respectăm și să cultivăm educația, știința și cultura, să susținem cercetările științifice avansate, aflate la limita cunoașterii umane, pentru poziționarea țării noastre printre statele care au un viitor, să dăm o șansă de reușită tinerilor țării noastre, să asigurăm liberul acces la informare, să susținem mediul antreprenorial care reprezintă motorul existenței noastre, să ne respectăm seniorii și copiii, să ne ocupăm împreună de starea de sănătate a națiunii noastre și să asigurăm o promptă și corectă informare a populației în caz de dezastre. Toate acestea reprezintă misiunea serviciului public de radio și de televiziune. Vreți să renunțăm la această misiune?", se menționează în document.
Precizând că îi unește "preocuparea ca Serviciul Public de Radio și Serviciul Public de Televiziune să rămână Servicii Publice și să nu devină instituții guvernamentale supuse ingerințelor politice", semnatarii scrisorii se declară deschiși să stea "la dispoziția tuturor celor care doresc să reanalizeze oportunitatea inițiativei parlamentare referitoare la abonamentul radio-tv".