Factură de 666 milioane de euro pentru jaful din pandemie. Dosarul vaccinurilor, în lucru la DNA: cine a tras sforile

Scandalul care costă acum România 666 de milioane de euro începe încă din plină pandemie, atunci când achiziția vaccinurilor se făcea centralizat la nivelul Uniunii Europene, prin acorduri negociate de Comisia Europeană, condusă, ca și acum, de Ursula von der Leyen, în numele statelor membre.

Scandalul care costă România 666 milioane de euro, pe masa DNA

DNA arată că statele aveau și o clauză de opt-out, prin care puteau refuza în termen de cinci zile vaccinurile de care nu aveau nevoie. Cu un picior deja în groapă, acum, România caută soluții după ce 29 de milioane de doze antiCovid au fost contractate în plus de țara noastră. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că se analizează varianta unei negocieri directe cu Pfizer.

Acum, fostul ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu, declară că Florin Cîțu și Klaus Iohannis au vrut să ia tot capitalul politic de pe urma vaccinării, iar tot ce ținea de contracte era decis de premier. Alexandru Rogobete ar urma să meargă la Washington pentru negocieri în cazul banilor datorați. România ar putea primi, în contul sumei de 666 milioane de euro, medicamente inovative.

Deși România comunicase Comisiei Europene un număr de 10,7 milioane de persoane eligibile pentru vaccinare, iar dozele contractate până la 1 ianuarie 2021 ar fi fost suficiente pentru vaccinarea a peste 23 de milioane de persoane, au fost aprobate achiziții suplimentare masive.

Potrivit DNA, în martie 2021, Vlad Voiculescu ar fi tranzacționat și ordonat la plată achiziția suplimentară a peste 14 milioane de doze Pfizer și Moderna, fără documente sau analize care să justifice necesitatea. În același timp, Voiculescu dădea vina pe Cîțu referitor la deciziile care băgau țara în groapă. Pe vremea pandemiei, Valeriu Gheorghiță era coordonatorul Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19, tot atunci, românilor li se promitea siguranță și sănătate. În prezent, tot DNA susține că un memorandum aprobat pe 19 aprilie 2021 de premierul de atunci, Florin Cîțu, ar fi dus la încă peste 4 milioane de doze Pfizer.

După plecarea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, procurorii susțin că Ioana Mihăilă, cea care a venit la cârma ministerului, ar fi inițiat un alt memorandum, aprobat pe 13 mai 2021 de Florin Cîțu, pe atunci premier al României, care a dus la achiziția suplimentară a încă 34 de milioane de doze Pfizer. În total, DNA spune că Florin Cîțu ar fi facilitat contractarea în plus a peste 43 de milioane de doze, în valoare de 825 de milioane de euro, fără TVA. Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, spunea în urmă cu 4 ani că sute de mii de doze deja expiraseră.

Tot în 2021, și Ludovic Orban, fostul președinte PNL, recunoștea că fie România a vândut vaccinurile, fie au expirat. În septembrie 2021, DNA anunță deschiderea dosarului aflat și acum în lucru privind achiziția vaccinurilor anti-COVID, iar în 2023 trece la urmărirea penală față de Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu. Procurorii vorbesc despre abuz în serviciu, dar subliniază explicit că această etapă nu înfrânge prezumția de nevinovăție.

În anii următori, pandemia se stinge, cererea scade, iar o parte din dozele deja cumpărate încep să expire. În prezent, Rogobete spune că cele 29 de milioane de doze care fac obiectul deciziei de la Bruxelles nu au mai fost comandate și nici livrate, dar erau deja contractate prin acordul din mai 2021, ceea ce obligă România la plată.

Între timp, conflictul se mută și în instanță. Reuters arată că Pfizer a dat în judecată România și Polonia la finalul lui 2023, într-o instanță belgiană, pentru a forța respectarea contractului negociat de Comisia Europeană. Pe 1 aprilie 2026, tribunalul din Bruxelles a decis că argumentele invocate de cele două state nu stau în picioare și a obligat România să preia și să plătească vaccinuri în valoare de 600 de milioane de euro. Pe plan politic intern, scandalul a reaprins războiul declarațiilor. Fostul ministru al Sănătății din perioada pandemiei Alexandru Rafila susține că decizia de a nu mai cumpăra cele 29 de milioane de doze a fost corectă, pentru că România nu le mai putea utiliza și ar fi blocat bani publici în stocuri inutile.

De cealaltă parte, Vlad Voiculescu respinge acuzațiile și susține că problema este mai largă și ține de întregul lanț de decizie din acea perioadă. În paralel, la nivel european, cazul vaccinurilor a alimentat și controversa numită „PfizerGate”. Presa internațională a scris că, în iulie 2024, Tribunalul UE a criticat Comisia Europeană pentru lipsă de transparență în gestionarea contractelor de vaccinuri, iar judecătorii au arătat că executivul european nu a oferit acces suficient de larg la documente. Reuters amintea și de criticile legate de mesajele dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla.

România, obligată să achite peste 600 de milioane de euro

Decizia prin care România a fost obligată să achite peste 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achizițiilor comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție. Implicată în scandal este și Laura Codruța Kovesi. Asta după ce pe numele șefei Parchetului European a fost depusă o plângere penală pentru că ar fi împiedicat accesul justiției belgiene la informații privind contractele UE pentru vaccinuri anti Covid19.

Parchetul European a confirmat oficial, în mai 2024, că investighează achiziția vaccinurilor COVID-19 în UE. Parchetul European a precizat atunci că multe plângeri depuse în Belgia au fost transferate către această structură, care a considerat că faptele intră în competența sa. Astfel, România rămâne cu multe semne de întrebare. Un contract semnat în pandemie, decizii contestate ani la rând, un dosar penal care încă nu a ajuns la o concluzie publică și o factură de sute de milioane de euro care riscă să fie plătită, în final, tot din bani publici.

În centrul scandalului sunt deciziile luate în 2021 de Guvernul Cîțu și de conducerea Ministerului Sănătății din acea perioadă, iar pe plan european rămân întrebările despre transparența negocierilor și despre felul în care a fost gestionat dosarul „PfizerGate”. Reamintim că redacția Realitatea PLUS a cerut puncte de vedere celor numiți în material, însă până la această oră nu am primit niciun răspuns.

Românii așteaptă acum nu doar explicații, ci și răspunsuri clare. Cine a decis, cine răspunde și cine plătește pentru una dintre cele mai scumpe moșteniri lăsate de pandemia de COVID-19.  Scandalul care costă acum România sute de milioane de euro începe în plină pandemie, atunci când achiziția vaccinurilor se făcea centralizat la nivelul Uniunii Europene, prin acorduri negociate de Comisia Europeană în numele statelor membre. DNA arată că statele aveau și o clauză de opt-out, prin care puteau refuza în termen de cinci zile vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.