MENIU

Trei decizii capitale pentru Dragnea, în aceeași zi - 20 mai

Dragnea și Iordache, cuplul de atac anti-justiție

Șeful Camerei Deputaților Liviu Dragnea a apelat la un truc ca să nu sesiseze el însuși CCR cu privire la lipsa completurilor specializate pe corupție, caz în care ar fi unul dintre marii beneficiari ai reluării dosarelor de la zero. Liviu Dragnea l-a împins în față de Florin Iordache, vicepreședintele Camerei, iar acesta din urmă a depus sesizarea. Curtea Constituțională a amânat pentru data de 20 mai să decidă dacă Iordache nu avea dreptul să facă asta în locul președintelui Camerei Deputaților.

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, marți, pentru data de 20 mai, luarea unei decizii pe sesizarea PNL privind prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi.

Practic, decizia CCR ar clarifica dacă Florin Iordache avea sau nu dreptul să atace completurile nespecializate ale ICCJ.

În aceeași zi din 20 mai, alte două decizii majore ar putea schimba cursul vieții politice din România pentru următorii ani.

Judecătorii din dosarul "angajărilor fictive" de la Teleorman ar putea lua o decizie sau rămâne în pronunțare în cazul condamnării de 3 ani și jumătate primite de Liviu Dragnea în primă instanță. Ultima amânare a procesului a fost una surprinzătoare și a venit după ce DNA a ridicat două excepții de neconstituționalitate.

O altă decizie-cheie care ar putea fi luată tot pe 20 mai este în mâna Curții Constituționale și se referă la sesizarea lui Florin Iordache privind completurile de trei judecători, care ar putea arunca în aer toate dosarele de corupție din România ultimilor ani.

PNL a atacat la Curtea Constituţională aceste prevederi şi a cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei, privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Instanţa constituţională a amânat speţa pentru 20 mai.

"PNL a atacat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, solicitând CCR să se pronunţe asupra delegării de competenţe pe care poate să o facă preşedintele Camerei Deputaţilor către vicepreşedinţi. Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi", motiva demersul preşedintele PNL, Ludovic Orban.

El a susţinut că solicitarea PNL este "extrem de importantă", potrivit Agerpres.

"Nu putem accepta ca un organism atât de important în statul român cum este CCR să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. CCR nu poată să devină o firmă de avocaţi a lui Liviu Dragnea sau un organism de amnistiere sau de graţiere pentru Liviu Dragnea", arăta Orban.

Reacţia DNA: Modificarea Codurilor Penale, dezastru pentru anchetatori

Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte pe tema completurilor specializate în corupţie.

Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, îşi delegase atribuţiile lui Florin Iordache.

Ulterior, la dezbaterile de la CCR din 10 aprilie, Florin Iordache a susţinut că Înalta Curte a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, preşedintele Înaltei Curţi, Cristina Tarcea, a arătat că Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

Totodată, Tarcea i-a trimis preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.