După criticile lui Trump, o țară din UE cere construirea unei armate europene comune
Spania, țară criticată în mod repetat de președintele american Donald Trump pentru procentul scăzut din PIB alocat cheltuielilor militare, solicită Uniunii Europene să avanseze către crearea unei armate comune a blocului comunitar.
Jose Manuel Albares, ministrul spaniol de externe, a declarat miercuri pentru Reuters, înaintea întâlnirilor de la Davos, că regiunea ar trebui să se concentreze mai întâi pe reunirea activelor tangibile și pe integrarea corespunzătoare a industriei europene de apărare, urmând să mobilizeze o coaliție a statelor dispuse să participe.
Eficiența unui efort comun versus armatele naționale
Albares a menționat că dezbaterea privind disponibilitatea cetățenilor europeni de a se mobiliza militar este „legitimă”, dar că șansa de a mobiliza o masă critică este mai mare la nivel de bloc decât la nivel național. Ministrul a subliniat: „Un efort comun ar fi mai eficient decât 27 de armate naționale separate”.
Reuniune de urgență a liderilor UE
Comentariile vin înaintea unei reuniuni extraordinare a liderilor UE, programată joi la Bruxelles, pentru a coordona un răspuns comun la amenințările președintelui Trump privind Groenlanda. Un purtător de cuvânt al Consiliului a confirmat miercuri seara că întâlnirea va avea loc, în ciuda anunțului lui Trump pe rețelele de socializare, conform căruia el și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au „constituit cadrul unui acord”.
Contradicții între declarații și bugetul militar spaniol
Comentariile lui Albares surprind, în contextul în care guvernul spaniol a alocat unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru apărare și a criticat ținta NATO de 5% stabilită în iunie anul trecut.
Cheltuielile militare și planurile pentru viitor
În 2024, Spania a alocat doar 1,28% din PIB pentru cheltuielile militare, însă premierul Pedro Sanchez a declarat în octombrie că procentul va ajunge la 2% până la finalul lui 2025. El a respins obiectivul de 5%, explicând că țara sa a primit o derogare, iar pentru Spania limita aplicabilă va fi de 2,1% din PIB.
Sanchez a precizat că o creștere de la 2% la 5% până în 2035 ar presupune cheltuieli suplimentare de 350 de miliarde de euro, care ar putea fi acoperite doar prin majorarea impozitelor fiecărui lucrător cu aproximativ 3.000 de euro pe an, eliminarea indemnizațiilor de șomaj, boală și maternitate, reducerea tuturor pensiilor cu 40% sau înjumătățirea investițiilor statului în educație.
Un ministru român s-a întâlnit cu Eric Trump și înalți oficiali internaționali la Davos