Dronă rusească, prinsă dând târcoale portavionului nuclear Charles de Gaulle în portul Malmo. Cum au reacționat forțele NATO
Un episod catalogat drept „incident serios de securitate” a pus forțele NATO în stare de alertă maximă, după ce o dronă rusească s-a apropiat periculos de cel mai mare portavion al Europei. Totul s-a petrecut în portul Malmö, din Suedia, într-un context internațional deja marcat de tensiuni extreme.
Ținta aparatului de zbor fără pilot ar fi fost Charles de Gaulle, nava amiral a Franței și singurul portavion cu propulsie nucleară construit în afara flotei Statelor Unite. Impunătoarea navă, care poartă numele fostului președinte francez Charles de Gaulle, are o lungime de 260 de metri și poate transporta aproximativ 2.000 de militari, precum și peste 30 de avioane de luptă. Portavionul acostează periodic în porturi europene pentru exerciții strategice.
Operațiune de urgență în portul Malmö
Potrivit autorităților suedeze, drona ar fi decolat de pe o navă rusească aflată în apropiere și s-ar fi îndreptat direct către portavion. În momentul în care traiectoria a devenit clară, forțele armate suedeze au declanșat o intervenție rapidă, folosind sisteme de bruiaj electronic. În urma acestei operațiuni, aparatul a dispărut de pe radare, scrie Daily Mail.
Nu există informații certe privind soarta dronei: nu se știe dacă s-a întors la nava de proveniență sau dacă s-a prăbușit în apele mării.
Amenințări nucleare și declarații incendiare
Incidentul vine la scurt timp după un nou mesaj dur lansat de liderul de la Kremlin. Vladimir Putin a transmis un avertisment către Occident, afirmând că adversarii Moscovei „știu cum s-ar putea termina lucrurile” în cazul introducerii „elementului nuclear” în conflict. Declarația a fost interpretată ca o nouă aluzie la posibilitatea escaladării războiului.
În același timp, Serviciul rus de Informații Externe – SVR – a acuzat Marea Britanie și Franța că ar complota pentru a furniza Ucrainei o „armă-minune”, evocând chiar ipoteza unei bombe nucleare sau a unei „bombe murdare”. Kremlinul nu a prezentat dovezi care să susțină aceste acuzații.
Pierderi uriașe pe front
În paralel cu schimbul de acuzații, datele din teren indică pierderi masive pentru armata rusă. Surse occidentale susțin că Rusia ar pierde aproximativ 40.000 de militari pe lună, în timp ce recrutările s-ar situa la circa 35.000. De la declanșarea invaziei din februarie 2022, peste 50.000 de soldați ruși ar fi dezertat, conform unui raport al ONU.
Estimările arată că totalul pierderilor – morți și răniți – ar fi depășit 1,2 milioane de oameni, o cifră care depășește pierderile suferite de Statele Unite pe întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial.
Macron scoate „artileria grea” în Atlantic. Portavionul Charles De Gaulle pleacă în misiune de forță
Tensiuni diplomatice și represalii anunțate
Pe plan diplomatic, Moscova a reacționat ferm după ce Uniunea Europeană a decis reducerea reprezentării diplomatice ruse la Bruxelles la 40 de persoane. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a calificat măsura drept „discriminatorie” și a anunțat că vor urma represalii.
În același timp, ofensiva militară rusă continuă cu intensitate ridicată. Într-o singură noapte, Rusia a lansat 420 de drone și 39 de rachete asupra Ucrainei, inclusiv rachete balistice, vizând infrastructură critică și zone rezidențiale din opt regiuni. Zeci de persoane au fost rănite, printre care și copii.
Discuții la nivel înalt și negocieri blocate
Pe fondul acestor evoluții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a purtat o convorbire telefonică cu liderul american Donald Trump, căruia i-a mulțumit pentru implicarea în eforturile de pace.
La Geneva, emisarul american Steve Witkoff și consilierul Jared Kushner au discutat cu oficiali ucraineni, inclusiv cu Rustem Umerov, despre sprijinul economic și perspectivele unei eventuale încetări a focului.
Negocierile rămân însă blocate din cauza divergențelor privind teritoriile ocupate de Rusia. Kievul și partenerii europeni susțin că Moscova mimează interesul pentru pace pentru a evita noi sancțiuni, continuând în același timp ofensiva militară.
Un semnal care nu poate fi ignorat
În acest climat de amenințări și demonstrații de forță, apropierea unei drone de un portavion nuclear aflat într-un port european nu poate fi tratată ca un simplu incident tehnic. Episodul din Malmö se înscrie într-un șir de acțiuni și declarații care amplifică tensiunea pe continent și adaugă un nou strat de îngrijorare în arhitectura de securitate europeană.