Diaspora românească, factorul-cheie al alegerilor prezidențiale. Ce scrie presa străină
Pe măsură ce secțiile de votare din România s-au închis la ora locală 21.00, atenția observatorilor și analiștilor politici s-a concentrat rapid asupra votului diasporei, un element care ar putea înclina decisiv balanța într-o cursă electorală extrem de strânsă. Presa internațională subliniază mobilizarea remarcabilă a românilor din străinătate, care au exprimat un număr record de voturi, influențând astfel puternic rezultatul alegerilor prezidențiale.
Potrivit publicației britanice The Guardian, diaspora românească a demonstrat o prezență la vot deosebit de activă, cu peste 1,6 milioane de voturi exprimate până la ora 19.00 în ziua alegerilor. Dintre acestea, peste 260.000 au fost înregistrate doar în Marea Britanie, o comunitate numeroasă și bine organizată.
Această prezență masivă la urne a transformat diaspora într-un actor politic de prim rang, capabil să influențeze decisiv cursul alegerilor. Într-o competiție electorală extrem de echilibrată, votul românilor din afara granițelor poate reprezenta până la 10% din totalul voturilor, o pondere suficientă pentru a schimba rezultatul final.
Deja în primul tur al alegerilor, românii din străinătate au manifestat preferințe politice distincte față de electoratul din țară. Candidatul George Simion a obținut peste 60% din voturile diasporei, iar în țări cu comunități mari de români, precum Italia, procentul a urcat chiar la 75%, scriu jurnaliștii britanici.
Această susținere masivă pentru opțiuni antisistem este explicată de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de The Guardian, prin specificul vieții diasporei: „Diaspora trăiește într-o Românie virtuală”, o comunitate intens conectată la mediul online, neîncrezătoare în presa tradițională și profund dezamăgită de corupția partidelor mainstream.
Antonela Cappelle-Pogacean, cercetătoare la Sciences-Po din Franța, adaugă o perspectivă complementară asupra votului diasporei, subliniind că acesta are și o puternică dimensiune socio-economică și identitară. Mulți dintre cei plecați fac parte din clasa muncitoare și se află într-un echilibru dificil între dorința de integrare în țările gazdă și nostalgia față de România.
Această dualitate influențează opțiunile politice ale diasporei, care nu se limitează la o simplă replică a preferințelor din țară, ci reflectă o complexă interacțiune între experiențele trăite în străinătate și legăturile cu țara natală.
În timp ce George Simion a dominat în țări cu comunități mari de români, în alte regiuni din Europa Centrală și de Est situația a fost diferită. În state precum Polonia, Moldova sau Ungaria, candidatul proeuropean Nicușor Dan a obținut rezultate superioare, reflectând probabil opoziția față de poziția lui Simion privind sprijinul militar acordat Ucrainei.
Această fragmentare a votului în diaspora indică faptul că electoratul român din străinătate este divers și nu poate fi tratat ca un bloc monolitic, ci ca o comunitate cu multiple fațete și preocupări variate.
Având în vedere că voturile din diaspora pot reprezenta până la 10% din totalul primului tur, este evident că acestea pot influența decisiv deznodământul alegerilor prezidențiale. Într-un context în care sondajele de opinie sunt adesea inexacte și deseori nu iau în calcul votul diasporei, mobilizarea alegătorilor români din afara țării devine un factor esențial pentru orice candidat.