Dezvăluiri în exclusivitate la Realitatea Plus. Cine sunt vinovații pentru dezastrul de la Praid, cum un ONG a blocat mari companii ale statului - DOCUMENTE

Dezvăluiri în exclusivitate despre complicitățile și birocrația care au dus la distrugerea saline de la Praid. Vineri seară, jurnalistul Laurențiu Botin a prezentat o serie de documente care arată cum a fost posibil ca un ONG să blocheze un proiect atât de important și cum birocrația și complicitatea unor companii ale statului au făcut ca un obiectiv de patrimoniu să fie compromise, poate ireversibil.

Societatea de Georgrafie Cholnoky Jeno, în calitate de custode al Rezervației Muntele de Sare, trimite către Societatea Sării Salrom, în 2013, un punct de vedere privind solcitarea avizului de mediu pentru priuectul de de regularizarea albiei râului Corund pentru prevenirea inundațiilor la minele vechi.

Document aviz arii protejate

În avizul de mediu se spune că “justificarea necesității interveniților (...) nu este suficient de fondată“. Unul dintre argumente este acela că, așa cum ar arăta chiar memoriul Salrom, nu pârâul ar prezenta principalul risc de inundații, ci apele adunate de pe versanți. Concuzia custodelui este că măsurole ăn proiectul de regularizare a cursului pârâului Corund sunt “inoportune și amenințătoare”,”astfel avizul Societății de Georgrafie Cholnoky Jeno este NEFAROBABIL”

Document praid 1 si praid 2

După mai bine de un deceniu, mai precis cu doar câteva săptămâi înainte d eproduecrea indațiilor devastatore, pe 15 mai, Salrom solicită Agentiei nașioanle pentru mediu și arii proyejate Harghita declanșarea procedurii de evalluare a impactluui de mediu și primește acordul.

Decizie exploate 1 si 2

In baza acestui acrd, Salrom solicită o zi mai târziu,ÎN REGIM DE URGENȚĂ, încheierea unui protocol utilizarea terenurilor din domeniul public al statului și din admnistrarea AN Apele Române.

De altfel, in document se preciează că situația este deja critică și s-au produs inflitrații și că orice întârziere”poate fi fatală pentru siguranța pemiterului inier, exploatarea sării în zonă și poate pune în pericol întreaga zonă”.

Cu toate că în momentul în care era făcută această solicitarea salina era deja închisă și se instituise stare de alertă în zonă, ciruciitul birocratic nu pare afectat. În ziua de 30 mai, dată la care deja suvoiele de apă se scurgeau în subteran și salina era deja inundata pe jumătate, Ministerul Mediului si AN Apele Române solicită celor de la Salrom o documentațue suplimenară pentru a stabili „oportunitatea și legalitatea încheieiii protocolului în vedera realizării obiectluui de reamenajae a albieie pârâuluiu Praid. ”