Deciza în cazul lui Traian Băsescu, privind acuzațiile lui Vadim Tudor la adresa sa, amânată
Judecătoria Sectorului 5 amână, pentru data de 30 octombrie, o decizie în cazul cererii procurorilor de la Parchetul ICCJ de confirmare a urmăririi penale în cazul acuzaţiei lui Corneliu Vadim Tudor la adresa lui Traian Băsescu privind răpirea jurnaliştilor în Irak.
Instanţa trebuia să ia miercuri o decizie în acest dosar, scrie Mediafax.
Cererea procurorilor de la Parchetul instanţei supremă de confirmare a urmăririi penale în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului preşedinte o plângere privind jurnaliştii răpiţi în Irak a fost discutată pe 7 octombrie la Judecătoria Sectorului 5.
Fostul preşedinte Traian Băsescu, care a mers la Judecătoria Sectorului 5 la termenul respectiv, a plecat după mai puţin de o oră, el afirmând că le-a spus magistraţilor că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar şi că nu el a deţinut dosarul operaţiunilor, rolul său fiind de a coordona instituţiile statului.
"În declaraţia mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI şi SIE, pentru a colecta informaţiile şi a face ca aceastea să lucreze în aceeaşi direcţie. Nu eu am avut dosarul operaţiunilor. El a avut cap de filă SIE", a declarat fostul preşedinte.
Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamaţia împotriva sa este ”o prostie”.
"Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor", a adăugat Traian Băsescu.
Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Acesta i-a acuzat pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi pe copreşedintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români.
Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.