MENIU

De frica lui Erdogan, 136 de diplomați turci cer azil politic în Germania

Conform unui comunicat bbc.com, Germania a primit cereri de azil politic din partea a 136 de cetățeni turci, deținători de pașaport diplomatic, de la încercarea de lovitură de stat din iulie. Conform mass media germane, cifra reprezintă totalul de solicitări din august 2016, până în ianuarie 2017.

Guvernul turc a cerut Germaniei să nu accepte cererile de azil venite din partea ofițerilor turci. Unii dintre acești militari sunt staționați la baze NATO din Germania și se presupune că sunt printre solicitanți.

Încă doi soldați turci au cerut azil în Grecia. Cei doi, despre care s-a menționat că fac parte din trupe de commando, ar fi luat parte la lovitura de stat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan, care a dat greș. Ei se află în custodia poliției grecești și au solicitat azil politic în Orestiada, un punct de graniță de lângă Turcia.

Luna trecută, un tribunal din Grecia a respins cererea Turciei de a extrăda alți opt soldați turci în aceeași situație, iar Turcia a făcut apel la decizie.

Un comunicat al Ministerului de Interne german a anunțat că cei 136 de deținători de pașapoarte diplomatice, cărora nu le-a fost dezvăluită identitatea, au solicitat azil, însă nu toți sunt diplomați, unii fiind membri de familie ai unor diplomați. Nu există confirmarea acordării azilului politic. Atât diplomații, cât și militarii se tem că vor fi aduși în fața tribunalului, dar nu vor avea parte de o judecată dreaptă din partea statului turc.

În urma eșecului loviturii de stat de astă vară, autoritățile turce au îndepărtat din funcție circa o sută de mii de funcționari publici, printre care cadre didactice, ofițeri de poliție și membri ai sistemului juridic, iar circa 43.000 de suspecți sunt ținuți în detenție. Aceștia sunt bănuiți că ar fi partizanii lui Fethullah Gulen, controversatul cleric rezident în SUA.

Tensiunile politice dintre Turcia și Germania sunt în continuă creștere în ultimul timp. Guvernul turc a acuzat oficialii germani că au inițiat o „vânătoare de vrăjitoare”, sugerându-le să se concentreze mai degrabă asupra „organizațiilor teroriste” precum PKK.