De ce cresc prețurile la raft? Vicepreședintele ANRE: „Energia nu este cauza scumpirilor actuale”

Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, susține că valul actual de scumpiri din magazine nu are nicio legătură cu evoluția prețului la energia electrică. Datele oficiale ale autorității de reglementare arată că, în ciuda eliminării mecanismelor de plafonare, companiile din România nu au suportat costuri suplimentare la electricitate, prețurile rămânând surprinzător de constante.

Paradoxul post-plafonare: Firmele plătesc același preț, dar consumatorii sunt loviți

Potrivit oficialului ANRE, tranziția către piața liberă pentru sectorul noncasnic a fost una fără șocuri financiare. Analiza indică faptul că prețul mediu plătit de firme a rămas la nivelul de 1,16 lei/kWh, atât înainte, cât și după ieșirea din schema de sprijin guvernamental.

În contrast, presiunea s-a mutat pe umerii gospodăriilor. Ajustările de tarif au fost resimțite cel mai acut de consumatorii casnici cu un consum redus (sub pragul de 300 kWh), unde vechiul sistem de praguri sociale a fost înlocuit de noile realități comerciale. Astfel, în timp ce energia pentru magazine a rămas stabilă, prețurile la raft au continuat să crească, situație pe care Gabriel Andronache o consideră nejustificată din punct de vedere energetic, sugerând că „cineva ar trebui să se ocupe” de investigarea cauzelor reale.

Deficitul de producție: De ce plătește România de trei ori mai mult decât acum 10 ani

Dincolo de disputa prețurilor la raft, conducerea ANRE atrage atenția asupra unei vulnerabilități structurale: România produce prea puțin față de nevoile sale. Dacă în urmă cu un deceniu megawattul-oră se tranzacționa cu aproximativ 36-39 de euro, astăzi prețul a urcat la circa 108 euro.

Această triplare a costului este alimentată de lipsa investițiilor în capacități noi de producție situate aproape de zonele de consum. Andronache oferă exemplul Italiei, care, deși importă anual din Franța o cantitate de energie aproape egală cu întreg consumul României (aproximativ 45 TWh), continuă să aibă prețuri mari tocmai din cauza distanței față de sursa de producție și a costurilor de transport.

Stocarea, singura soluție pentru stoparea risipei de bani

O altă problemă majoră identificată de ANRE este mecanismul ineficient prin care România participă la schimburile regionale de energie. În prezent, țara noastră se află într-un cerc vicios: exportăm energie ieftină în momentele de vârf de producție (când soarele și vântul oferă surplus) și importăm energie scumpă dimineața și seara, când cererea este maximă, dar producția internă scade.

Soluția propusă de oficial este dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare, care ar permite „întârzierea” vîrfului de producție din timpul zilei pentru a fi utilizat la orele de seară. Deși anul 2025 s-a încheiat cu o capacitate de stocare de doar 593 MW — în timp ce au fost închise capacități de producție de 850 MW — există semnale pozitive. Tot mai mulți prosumatori și mari producători își modifică deja autorizațiile pentru a integra sisteme de baterii, marcând o schimbare esențială în strategia energetică națională.