De câți copaci e nevoie pentru a reduce poluarea cu dioxid de carbon
În prezent, există mai puțini copaci decât în orice moment de la începutul civilizației umane până acum, iar numărul lor este în continuă scădere într-un ritm alarmant. Iar dacă nu luăm măsuri vom pierde lupta poluării cu dioxid de carbon definitiv.
„Copacii sunt cea mai puternică armă în lupta împotriva încălzirii globale", potrivit cercetătorului Thomas Crowther din Zurich. Asta pentru că sunt capabili să absoarbă mai mult carbon decât cel emis de oameni. Problema este că acești copaci sunt tăiați într-un număr mult mai mare decât sunt plantați.
Câți copaci ar trebui să plantăm pentru a opri poluarea cu dioxid de carbon
O analiză asupra pădurilor din lume a arătat că există suficient spațiu pentru a planta 1,2 catralioane de copaci.
În acest sens, cercetătorului Thomas Crowther din Zurich, a prezentat o analiză în cadrul unei conferințe, în care a spus că plantarea masivă de copaci ar putea a avea un impact mult mai mare asupra mediului înconjurător decât construirea de turbine eoliene sau adoptarea de diete vegetariene. Plantarea masivă de copaci ar putea anula efectele unui deceniu de poluare cu dioxid de carbon.
„Există 400 de gigatone acum, în trei catralioane de copaci, iar dacă ar fi să mărești asta la alt catralion de copaci, atunci am ajunge la ordinul sutelor de gigatone captate din atmosferă – cel puțin zece ani de emisii antropogenice complet șterse", a zis Crowther.
Așadar, plantarea copacilor este cea mai bună soluție pentru a opri poluarea cu dioxid de carbon și în plus oricine poate face asta. Crowther susține că este chiar mai bună decât orice tehnologie avansată.
„Este un lucru minunat pentru că toată lumea poate să se implice", a spus el. „Copacii îi fac la propriu mai fericiți pe oameni în mediile urbane, îmbunătățesc calitatea aerului, calitatea apei, calitatea mâncării, serviciile ecosistemului, este un lucru atât de ușor, de tangibil".
Potrivit unui studiu, dacă nu vom începe să plantăm copaci, nivelul dioxidului de carbon din atmosferă va reduce valuarea nutritivă a numeroase culturi, ceea ce ar putea produce deficiențe de zinc, fier și proteine în cazul a milioane de persoane.