Cum şi-au împărţit regii asfaltului banii bucureştenilor
Regii asfaltului şi-au împărţit banii bucureştenilor şi şi-au îmbogățit conturile a şase mari firme de construcţii, cu 800 de milioane de lei. Pentru astuparea gropilor din Bucureşti s-au alocat, în 4 ani, 1,4 milioane de lei. Haideţi să vedem cine sunt şefi acestor firme şi cum învârt ei banii publici după bunul plac.
S.C. STRACO GRUP S.R.L: Patronii Straco, Alexandru şi Traian Horpos, au câştigat ani la rând contracte bănoase de modernizare de drumuri şi construcţie de autostrăzi.
Au asfaltat 22 de kilometri din cei 82 ai autostrazii Orastie-Sibiu şi şoseaua de mare viteză dintre Orăştie si Deva. Compania a fost infiintata in 2003 şi şi-a sporit rapid cifra de afaceri în urma unor contracte primite în Capitala. In nouă ani a reusit performanţa să ajungă la aproape 200 de milioane de euro şi peste 800 de angajati. Imediat după ce au aparut problemele judiciare in cazul fratilor Horpos, nici afacerile nu au mai mers ca pe roate, cel puțin pe hârtie.
In luna august 2015 acestia au cerut insolventa STRACO GRUP SRL, deși în ianuarie firma și/a adjudecat o felie considerabilă din cei aproape 1,2 miliarde de lei pentru construcţia autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra – Târgu-Mureş. CNADNR spunea la sfârşitul lunii februarie că Asocierea Strabag - Straco urma să construiască şi Lotul 2 din Braşov-Oradea pentru peste 251 de milioane de Lei.
EUROVIA CONSTRUCT INTERNATIONAL S.A. a început să înflorească în perioada în care la cârma Primăriei Capitalei era fostul preşedinte al României, Traian Băsescu. Euroavia a obţinut atunci contracte pentru repararea unui număr foarte mare de bulevarde, străzi şi pieţe din Bucureşti, iar în anul 2005 a câştigat un contract de 21 milioane de euro. A fost şi perioada în care compania a anunţat dublarea cifrei de afaceri, de la 9,8 milioane de euro în 2005, la aproape 23 milioane în 2006, şi creşterea de trei ori a profitului net de la 1,6 milioane euro în 2005 la 4,6 milioane în 2006.
Însă acesta a fost doar începutul. În doar câteva luni, a plouat cu bani: cele 23 de milioane de euro, cifra de afaceri din 2006, s-a transformat în aproape 60 de milioane, iar profitul net a ajuns la 20 milioane de euro. Asta, în timp ce bulevardele din Capitală arătau la fel de mizerabil. Cei care conduceau la vremea respectivă compania au fost Dănuţ Mircea Cazacu cu 37,5 la sută din acțiuni, firma Mixasphalt cu 17,8 la sută, Alexandra Ioana Stoiculescu și Daniela Niculina Cristescu cu câte 12,5 la sută și Ilie Dan Cristescu cu 9,6 la sută. Conform ultimelor date publice, în ultimii ani, afacerile nu au mai fost atat de prospere, În 2014 cifra de afaceri a fost de 5 milioane de euro, cu 2.5 milioane mai mică decât în 2011, când s-a semnat contractul cu Primăria Municipiului Bucureşti.
Deloc întâmplător, i-am lăsat la urmă pe austriecii de la STRABAG, un grup cu afaceri anuale în construcţii de 10 miliarde de euro. Grupul si-a extins foarte repede afacerile, iar în prezent activeaza atat in Europa cat si in Canada, India si China. Primul contact cu România a fost în anul 1991. A fost constructorul celei mai înalte clădiri din ţară, Sky Tower din Bucureşti şi se ocupă de lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
De asemenea, în 2013, consortiul Aktor-Vinci-Strabag a castigat licitatia pentru tronsonul Comarnic-Brasov al autostrazii Bucuresti Brasov, dar CNADNR a anulat in iunie înțelegerea, din cauza problemelor cu finantarea. La momentul respectiv, Strabag anunta ca va actiona in instanta statul roman pentru anularea licitatiei. Funcţia de CEO in cadrul companiei Strabag este ocupata de catre Thomas Birtel, înlocuitorul lui Hans Peter Haselsteiner, incepand cu vara anului 2014.