Culisele statului paralel | MAFIA din energie - Hidroelectrica, devalizată de ”băieții deștepți”. ȘPĂGI uriașe pentru contracte preferențiale

O mare companie de stat, Hidroelectrica SA, fără concurență în domeniul său de activitate, a avut de-a lungul timpului rezultate financiare extrem de contradictorii. Dacă în 2012, în primele 5 luni, cel mai mare producător de energie electrică din România a înregistrat o pierdere de 190 milioane de lei și a cerut intrarea în insolvență, un an mai târziu, mai exact în primele 5 luni, a avut un profit record de 399 milioane de lei și a reușit sa iasă din insolvență! Devalizarea perlei statului român a fost generată, printre altele, de contractele încheiate ani de-a rândul cu așa zișii "băieți deștepți" din energie. Astfel, Hidroelectrica a intrat în insolvență în 2012 din cauze precum vânzările de energie la prețuri mult diminuate față de referința pieței, managementul deficitar și seceta prelungită. Atunci administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, a precizat că prejudiciul suferit în urma contractelor păguboase semnate cu băieții deștepți din energie a însumat 1,1 miliarde de euro, în perioada 2006-2012.

Una dintre investițiile majore făcute de stat care a intrat în atenția procurorilor a avut legătură cu modernizarea hidrocentralei Porțile de Fier. Pentru Porțile de Fier 2, așa-zisa modernizare a fost făcută de către firma elvețiană VA TECH, reprezentată în România de Energy Consult, companie care îl avea drept acționar pe Bogdan Buzăianu.
VA Tech Hydro era, de fapt, continuatoarea firmei Sulzer Hydro AG, companie care a obținut în 1997 fără licitație, pe când ministru al Economiei era actualul premier Călin Popescu Tăriceanu, contractul de retehnologizare a Porților de Fier I.

La finalul anilor 2000, VA Tech Hydro a lansat o ofertă pentru retehnologizarea Porțile de Fier 2 în schimbul sumei de 98 de milioane de euro. Specialiștii au afirmat că prețul era umflat pentru negociere, căci în realitate lucrările ar fi costat aproximativ 70 de milioane de euro. Potrivit Hotnews.ro, contractul cu VA TECH a fost semnat în noiembrie 2001, la un preț cu 20% mai mare decât cel propus inițial: 122 de milioane de euro. Plata întregului contract a urmat să se facă din credite, astfel încât suma finală, cu tot cu dobânzi, a ajuns la 600-700 de milioane de euro, potrivit aceleiași surse.

Pe lângă acest contract păgubos pentru statul român, zeci de companii din România, conduse de cei numiți generic băieții deștepți din energie, au fost de-a lungul anilor principalele beneficiare ale curentului ieftin de la Hidroelectrica. Energy Holding, Alpiq, EFT Romania, Electromagnetica, Elsid și Euro-Pec au fost alături de Alro companiile care au cumpărat, începând din 2001, timp de mai bine de zece ani, energia electrică pe baza unor contracte pe termen lung, fără nicio legătură cu bursa de energie OPCOM. Mai apoi s-a descoperit că multe dintre contractele încheiate cu aceste companii, dar și altele au fost defavorabile statului român. Astfel, Hidrolectrica a vândut către aceste societăți energie ieftină, sub prețul pieței. Apoi băieții deștepți revindeau energia altor consumatori la un preț mult mai mare, realizând în acest fel profituri uriașe.
Însă decăderea acestor companii a venit atunci când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în anul 2012, iar toate contractele au fost revizuite, ba chiar sistate. Patru ani mai târziu, zeci de firme din domeniul energiei au primit o a doua mare lovitură, când Consiliul Concurenţei a anunţat sancţionarea lor, dar și a Hidroelectrica pentru înţelegeri anticoncurenţiale. Suma totală a amenzii se ridică la 37 milioane de euro.

În marele dosar Hidroelectrica au fost investigaţi directorii companiei de stat care au semnat contractele privind retehnologizarea Porţilor de fier. Inițial, investigațiile în dosarul Hidroelectrica au început în 2005 și au fost făcute de DIICOT. Potrivit G4media, dosarul a urmărit 3 paliere: primul îi viza pe directorii care au semnat contractele cu băieţii deştepţi. În 2016 Înalta Curte îi condamnă pe directorii din acest dosar la pedepse până la 7 ani de detenţie. Toți cu executare. Astfel, un complet de 5 judecători al Instanţei Supreme condus de preşedintele ICCJ de atunci, Livia Stanciu, i-a găsit definitiv vinovaţi pe foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena, Traian Oprea, George Lavinius Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif. Aceștia au fost acuzați că au semnat contractele păguboase cu „băieţii deştepţi” din energie, printre ei fiind Bogdan Buzăianu de la Energy Holding.
Şi fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş a primit 4 ani de închisoare pentru că, deşi a fost avertizat, a închis ochii la jaf. La acel moment, Sereş se afla tot în penitenciar, fiind condamnat anterior la alți patru ani şi opt luni într-un alt dosar, cel al privatizărilor strategice.

În 2014 dosarul disjuns din cel trimis pe masa judecătorilor în 2012 şi care viza palierele 2 şi 3, adică investigarea beneficiarilor, cei numiți băieţii deştepţi din energie precum Bogdan Buzăianu, Dan Voiculescu sau Gheorghe Ştefan zis Pinalti și a politicienilor care i-ar fi susţinut, precum foştii miniştri ai Industriilor, Dan Ioan Popescu sau Călin Popescu Tăriceanu, a fost preluat de DNA. Însă, băieţii deştepţi şi politicienii nu au fost anchetaţi efectiv niciodată.

Câțiva ani mai devreme, în 2007, DNA a arătat că Elena Udrea i-ar fi cerut mită 5 milioane de euro lui Buzăianu ca să îl scape de dosarul Hidroelectrica de la DIICOT, unde şefă era Alina Bica. Buzăianu a scăpat însă de dosarul de dare de mită după ce a denunţat-o pe Elena Udrea. Și omul de afaceri Radu Budeanu, care controlează un grup de presă din care fac parte publicaţiile Gândul și Cancan, a recunoscut că a cărat genți cu bani în speranța că instanța acceptă și ia pedeapsă cu suspendare. Ceea ce s-a și întâmplat. Astfel că, anul trecut, Budeanu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA în dosarul Hidroelectrica, în care este acuzat că a intermediat o mită de 3,8 milioane dolari, primită de fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

Anul trecut, compania de stat a admis într-un răspuns pentru G4media.ro că nu a recuperat nimic din cele 4 miliarde de lei încasate de băieții deștepți din energie, printre care Bogdan Buzăianu, în urma contractelor încheiate de aceștia cu Hidroelectrica și anchetate de DIICOT și DNA. DNA a clasat marele dosar Hidroelectrica în iulie 2018 după o anchetă de 13 ani. Compania de stat a precizat, în februarie anul trecut, că a introdus mai multe acțiuni în instanța civilă împotriva băieților deștepți din energie, printre care și compania lui Bogdan Buzăianu, însă toate au fost respinse. Numai compania reprezentată de el, Energy Holding, a avut un contract de 1 miliard de dolari cu Hidroelectrica. Valoarea reprezenta unu la sută din PIB-ul României din 2004, atunci când a fost încheiat contractul. Ministrul Industriilor în Guvernul Năstase era Dan Ioan Popescu, naşul de cununie al lui Buzăianu, scrie sursa citată.
În plus, statul român nu a reușit să recupereze nici măcar costul expertizei dispuse în dosar. Numai aceasta a costat statul român 1.8 milioane de euro, fiind astfel cea mai costisitoare expertiză dintr-un dosar penal din România. Din acest dosar, autoritățile au de recuperat infinit mai mult: un prejudiciu stabilit de instanță la peste o sută de milioane de euro. Între timp, foştii directori trimişi după gratii timp de 7 ani, printre care și Eugen Pena, au fost eliberaţi condiţionat, potrivit Centrului de Investigații Media.

Hidroelectrica a fost și motiv de controverse între doi foști lideri ai PSD. Fostul premier Victor Ponta l-a acuzat pe Liviu Dragnea, care conducea partidul social democrat la acea vreme, că dorește să introducă societatea în faimosul ,,Fond Național de Dezvoltare și Investiții", planul fiind acela de a înstrăina Hidroelectrica unor oameni de afaceri din Israel.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a înregistrat în primele nouă luni din 2020 afaceri de 2,8 miliarde de lei, în timp ce profitul net a fost de 1,26 miliarde de lei, potrivit raportului financiar al Fondului Proprietatea.