Controversele din jurul premierului României
Florin Cîțu a absolvit Grinnell College din Statele Unite ale Americii, specializarea economie/matematică, în anul 1996. El a obținut ulterior un master şi un doctorat la Iowa State University, unde a fost și lector. Din 2006 a fost trezorier al băncii ING, iar din anul 2016, Florin Cîțu a intrat în politică și a devenit senator. Atunci, el s-a poziționat ca un adept al politicilor liberale și anti-etatist.
Din noiembrie 2019 până la sfarșitul lunii decembrie 2020, Cîțu a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice, iar apoi a devenit prim-ministru al României. Mandatul său de ministru al Finanțelor, ca și activitatea sa de economist de până la acel moment, au fost presărate cu scandaluri. Totodată, Cîțu a câștigat capital de imagine atunci când a făcut publice deficitele bugetare, despre care a spus că au fost lăsate de PSD.
De asemenea, s-a remarcat încă de la intrarea sa în politică prin relația strânsă pe care o are cu economistul Lucian Isar, fiind numiți „duo-ul economiei”, însă puțini au vorbit laudativ la adresa colaborării lor.
În 2008, în urma atacului asupra leului, în care a fost implicați cei doi, Florin Cîțu era angajat al băncii ING.
Mugur Isărescu i-a acuzat, la acel moment, pe șefii de trezorerie că "nu și-au închis pozițiile" – ceea ce înseamnă că nu și-au onorat la sfârșitul zilei angajamentele de plată, situație fără precedent. Ulterior, BNR a cerut eliminarea lor din sistemul bancar, titrează Evenimentul Zilei. Bogdan Mihoc, trezorierul Unicredit, a demisionat în scurt timp, lui Lucian Isar i-a fost desființată funcția de vicepreședinte de la Bancpost și a fost mutat pe un post în divizia de clienți corporate, insa Florin Cîțu a scăpat de pedeapsa BNR pe motiv că banca este sucursală străină. Totodată, ING nu i-a mai dat lui Cîțu acces total. Din asta s-a născut un proces în instanță, unde actualul prim-ministru a cerut băncii ING despăgubiri de 1 milion de euro.
Conform actelor prezentate de Lumea Justiției, judecătorii au respins acțiunea în totalitate și l-au pus pe actualul premier să plătească 2500 lei cheltuieli de judecată.
Cîțu s-a plans de faptul că ar fi fost supus unui tratament degradant și umilitor, conducerea ING scoțându-l din colectiv. Mai exact, l-au mutat din biroul pe care îl împărțea cu mai mulți colegi, într-un alt birou în care stătea singur. În instanță a acuzat și faptul că a fost concediat abuziv și că dorește să se dispună plata salariilor restante și a indemnizațiilor de performanță, plus banii pe zilele de concediu neefectuate.
Instanța i-a desființat plângerile, de fapt, economistul a refuzat alte funcții în ING, pe același salariu.