Comisia Europeană a aprobat soia modificată genetic. Utilizarea alimentului controversat, permisă pentru hrana animalelor dar și a oamenilor
Comisia Europeană a anunțat vineri că a dat undă verde utilizării soiei modificate genetic în produsele alimentare și în hrana pentru animale, după o evaluare detaliată realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Conform concluziilor EFSA, această soia este la fel de sigură pentru consumul uman și animal precum soia convențională.
Procedura de evaluare a soiei modificate genetic a fost una complexă și riguroasă, spune executivul european, menită să asigure un nivel înalt de protecție a sănătății oamenilor și animalelor, dar și a mediului înconjurător. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a analizat toate aspectele relevante înainte de a recomanda autorizarea acestei soia.
Condițiile autorizării și limitările impuse
Decizia Comisiei Europene permite importul soiei modificate genetic pentru a fi folosită în alimente și furaje, însă cultivarea sa în Uniunea Europeană rămâne interzisă. Autorizația acordată are o valabilitate de 10 ani, iar produsele care conțin această soia vor fi supuse regulilor stricte de etichetare și trasabilitate impuse de legislația UE.
Comisia Europeană a fost nevoită să ia această decizie deoarece statele membre nu au reușit să ajungă la un consens, neînregistrând o majoritate calificată nici pentru, nici împotriva autorizării. Astfel, Executivul comunitar a aprobat utilizarea boabelor de soia modificate genetic în condiții de siguranță, atât pentru consumul uman, cât și pentru hrana animalelor.
Pericolul din soia modificată genetic
Soia modificată genetic a devenit un subiect controversat în ultimii ani, fiind tot mai prezentă în alimentația umană și în hrana animalelor. Deși autoritățile europene și internaționale au emis avize privind siguranța acesteia, există numeroase studii și opinii care atrag atenția asupra unor riscuri potențiale pentru sănătate și mediu.
Acidul fitic prezent în soia reduce absorbția mineralelor esențiale precum calciu, magneziu, cupru, fier sau zinc, afectând astfel echilibrul nutrițional al organismului. Deși acidul fitic se găsește și în alte alimente sănătoase, cantitatea consumată prin produsele din soia este mult mai mare și mai dificil de eliminat prin metodele obișnuite, cum ar fi hidratarea.
Soia conține fitoestrogeni, arsenic și aluminiu, substanțe care pot avea efecte nocive, în special asupra copiilor. Toxicologii estimează că un copil hrănit exclusiv cu soia poate primi o cantitate de estrogen echivalentă cu cel puțin cinci pilule contraceptive pe zi. Aceste substanțe pot provoca probleme de sănătate fizică și mentală, iar consumul de soia a fost asociat cu creșterea riscului de cancer, în special de cancer la sân, prin creșterea incidenței hiperplaziei epiteliale, o condiție precursoare a cancerului.
Conținutul ridicat de fitoestrogeni, precum daidzeina și genisteina, determină un efect estrogenic puternic, care poate duce la dereglări hormonale și la scăderea capacității reproductive la bărbați. Acest aspect a fost semnalat în mai multe studii care au evidențiat legătura dintre consumul de soia modificată genetic și infertilitatea masculină.
Un alt compus problematic este acidul D-glutamic, o formă artificială a glutamatului natural, care apare în produsele procesate din soia, cum ar fi proteina hidrolizată din soia sau sosul de soia. Acest acid poate provoca probleme respiratorii, neurologice, musculare, urinare, dermatologice și chiar cardiace la persoanele sensibile.