Ce tradiții trebuie respectate în Joia Mare și ce este interzis în cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor
Joia Mare este una dintre cele mai însemnate zile din Săptămâna Patimilor, având o profundă încărcătură religioasă și fiind însoțită de numeroase tradiții păstrate cu grijă în diferite regiuni ale țării. Este perioada în care credincioșii se pregătesc atât spiritual, cât și în gospodărie, pentru marea sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos.
Ziua este cunoscută și sub alte denumiri, precum Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița, fiecare reflectând credințe și obiceiuri specifice folclorului românesc.
Tradiții și obiceiuri de Joia Mare
Un moment central al zilei îl reprezintă participarea la Denia celor 12 Evanghelii, slujbă care evocă suferințele lui Iisus Hristos. În unele zone, credincioșii aprind câte 12 lumânări, corespunzătoare fiecărei Evanghelii, pe care le leagă ulterior și le păstrează ca simbol de protecție.
De asemenea, oamenii merg la biserică ducând pâine, vin, lumânări și vase noi, pe care le lasă acolo până la Paște, pentru a fi sfințite. Tot în această zi, mulți aleg să se spovedească, dorind să întâmpine sărbătoarea cu sufletul curat.
Pentru că Joia Mare este asociată cu trădarea lui Iuda, în tradiția populară există credința că nu este bine să te săruți cu persoane pe care nu le-ai mai întâlnit de mult timp, gestul fiind văzut ca un simbol al trădării.
Obiceiuri diferite, în funcție de regiune
Tradițiile variază de la o zonă la alta. În sudul țării, fetele obișnuiesc să lege 12 noduri într-un fir de ață, fiecare legat de o dorință, pe care îl pun sub pernă pentru a-și visa ursitul. Tot aici, femeile în vârstă spală picioarele copiilor, gest considerat purificator.
În vest, familiile care pregătesc pâinea pentru Paște o duc la biserică încă din Joia Mare, împreună cu vin și lumânări.
Din această zi și până la Paște, clopotele bisericilor nu mai sunt trase, fiind înlocuite de toacă. În credința populară, Joia Mare este dedicată și celor trecuți în neființă. Se spune că, în noaptea de dinainte, mormintele se deschid, iar sufletele celor adormiți revin acasă, unde rămân până înainte de Rusalii.
În Oltenia, oamenii aprind focuri în curți sau la morminte, folosind crengi, ca simbol al focului din locul unde a fost dus Iisus după prindere. Totodată, se oferă de pomană apă sau se stropește apă pe morminte, în semn de respect. Există și credința că nu este bine să se spele rufe în această zi, deoarece apa murdară ar ajunge la cei morți în locul ofrandelor.
Ziua ouălor roșii
Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se vopsesc ouăle. Tradiția spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică pe parcursul anului și au rol protector.
Pe lângă roșu, astăzi sunt folosite și alte culori, precum galben, verde sau albastru, simboluri ale bucuriei și renașterii naturii. În trecut, ouăle erau colorate cu ingrediente naturale, cum ar fi cojile de ceapă sau diverse plante. În multe gospodării, acestea sunt decorate cu frunze sau modele tradiționale, devenind adevărate mici opere de artă.