Ce faci când copilul spune: „Urăsc engleza” (P)
Copiii au un talent aparte de a spune lucrurilor pe nume. Fără ocolișuri, fără politețuri inutile. Așa că, într-o zi, poate la micul dejun sau la întoarcerea de la școală, auzi de la propriul copil: „Urăsc engleza.” Unii părinți ridică din umeri – „O să-i treacă” –, alții intră în panică: „Cum așa? În ziua de azi, engleza e esențială!” Dar ce e de făcut, de fapt, când copilul respinge limba engleză cu toată ființa?
Un pic de sinceritate: „Urăsc” nu înseamnă mereu „urăsc”
Când copiii spun „urăsc”, rareori este vorba despre o ură reală. De multe ori, este un mod de a exprima frustrarea, oboseala, plictiseala sau frica de eșec. Important este să nu reacționăm cu morală sau reproșuri de genul: „Cum poți spune așa ceva? E doar engleză!” Ci mai degrabă să întrebăm calm:
- Ce anume nu îți place?
- Ți-a fost greu?
- Ce te-a făcut să simți asta?
Adesea, răspunsul ne ia prin surprindere: „Fac greșeli și ceilalți râd de mine”, „Doamna e mereu nervoasă”, „Avem de învățat 30 de cuvinte și nu rețin niciunul”. Copilul nu respinge engleza ca limbă – respinge o experiență neplăcută.
Nu încerca să forțezi dragostea pentru limbă – creează contextul să o descopere
Limba engleză nu e doar un obiect de studiu, ci un instrument viu – pentru comunicare, pentru explorare, pentru acces la lume. Dacă cel mic nu înțelege rostul ei, o percepe doar ca pe o corvoadă. De aceea, în loc de reguli și liste de verbe, merită să integrăm engleza în viața de zi cu zi, prin joacă, curiozitate și interes autentic.
Iată câteva idei care pot funcționa:
- desene animate în engleză (cu sau fără subtitrări);
- cântece simple, cu ritm ușor de prins;
- clipuri video cu vorbitori nativi, potrivite vârstei;
- jocuri care implică identificare, repetare, dialog.
Notă! Uneori, o frază prinsă dintr-un cântec auzit în mașină se fixează în memorie mult mai bine decât o lecție întreagă din manual.
Nu toată învățarea vine din școală
Dacă lecțiile de la școală nu funcționează, iar profesorul nu reușește să creeze o conexiune reală, e firesc să căutăm alternative. Există programe care pun accent pe conversație, pe naturalețea limbii, pe învățarea contextuală – nu pe memorat mecanic sau evaluări stresante.
De exemplu, lectii de engleza pentru copii Novakid oferă cursuri online cu profesori care interacționează direct cu copiii prin jocuri, dialoguri și activități adaptate vârstei. Este o abordare prietenoasă și relaxată, în care engleza nu mai este o povară, ci o oportunitate de a descoperi ceva nou.
Cum să nu înrăutățești lucrurile
Reacțiile părinților pot adesea agrava situația, chiar și cu cele mai bune intenții. Iată câteva capcane de evitat:
- Nu compara: „Sora ta adora engleza.” Nu ajută, ci doar creează presiune.
- Nu amenința: „Dacă nu înveți, nu intri la liceu.” Frica nu construiește motivație.
- Nu minimaliza emoțiile: „Toți copiii învață, învață și tu.” Poate părea un detaliu, dar îl poate face pe copil să se simtă neînțeles.
Notă! Unii copii au nevoie de timp. Nu toți se entuziasmează de limbi străine la 6 ani. Pentru unii, interesul se aprinde mai târziu – după o călătorie, un profesor inspirat sau un context personal.
Ce poate reaprinde curiozitatea
Mai jos – nu o rețetă strictă, ci un set de idei pe care le poți adapta:
- Spune povești. Cum ai învățat tu engleza? Ce te-a ajutat? Ce ai găsit dificil? Împărtășește experiențe reale – sunt mai convingătoare decât orice explicație.
- Profită de ocazii naturale. Ați văzut un film în engleză? Vorbiți despre ce a înțeles. Ați mers într-un restaurant cu meniu bilingv? Traduceți împreună.
- Laudă micile reușite. A învățat două cuvinte? Perfect. Fă-l să simtă că a făcut un pas înainte. Încrederea contează mai mult decât progresul în sine.
- Oferă alegeri. Nu impune un singur mod de învățare. Propune alternative: jocuri, videoclipuri, cărți, aplicații, conversație. Doar faptul că poate alege reduce rezistența.
Informație utilă! Potrivit cercetărilor de la Universitatea Cambridge, copiii rețin mult mai bine cuvintele asociate cu acțiuni, emoții și experiențe personale. Așadar, expresii precum „I like pizza” sau „I play football” au șanse mai mari să prindă decât „table, chair, window”.
„Urăsc engleza” nu e sfârșitul lumii. Este un semnal – un disconfort, o nemulțumire, o rană mică. Dacă reacționăm cu calm, atenție și înțelegere – nu cu forță și insistență – copilul va avea șansa de a regăsi în engleză ceva plăcut. Nu un chin. Ci o aventură nouă, care merită explorată în ritmul lui.