Ce s-a schimbat în Legea dării în plată. Judecătorul decide dacă scapi sau nu de casă

Cea mai importantă modificare pare să fie alta: darea în plată se aplică doar contractelor încheiate după octombrie 2011, adică sunt excluse cele încheiate înainte de criză, care împovărează debitorii, și doar în situații de impreviziune, adică acolo unde plata ratelor a devenit excesiv oneroasă, din cauze legate de contract care nu puteau fi anticipate.

Inițiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, interpretează decizia de ieri a CCR ca fiind o victorie a celor cu datorii și afirmă că legea se aplică tuturor contractelor, nu doar a celor de după 2011:

"Decizia de azi a CCR e un triumf al Legii darii in plata! Pentru ca bancile au atacat pe principiul neretroactivitatii si AU PIERDUT! Legea se aplica tuturor creditelor si din trecut si din prezent si din viitor! Apoi au atacat pe ideea ca le este afectat dreptul de proprietate SI AU PIERDUT! Bancile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea astazi este ca instantele sa verifice daca omul este de buna credinta sau nu. Care este motivul pentru care vrea sa dea casa inapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plati? Daca a crescut cursul nu e vina lui! Daca rata a urcat de la 1000 la 15000 lei, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat ca nu trebuie sa beneficieze de lege cei de rea credinta, din acest motiv se vorbeste de impreviziune.
Concluzia e una extrem de importanta: LEGEA DARII IN PLATA NU E OPRITA DE LA APLICARE SI SE APLICA TUTUROR CONTRACTELOR!", a scris Daniel Zamfir pe pagina sa de Facebook.

Legea care îţi permite să dai casa şi să scapi de datoria la bancă este parţial neconstituţională. Mai multe bănci au contestat actul normativ pentru că ar încălca dreptul la proprietate şi pentru că se aplică şi pentru trecut, deoarece îi vizează şi pe cei deja executaţi silit.

Judecătorii au admis două excepţii. Prima vizează sintagma ,,devalorizarea altor imobile”, care va fi scoasă din textul legii, pentru că devalorizarea nu are legatură cu un contract de credit în sine.

"Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă", a spus Valer Dorneanu.

La art. 3 din Legea dării în plată se face o derogare de la Legea 287/2009 privind noul Cod civil, nu și de la vechiul Cod civil, aplicabil pentru contractele încheiate înainte de 1 octombrie 2011, potrivit profit.ro. Derogarea expresă de la prevederile codului civil este necesară pentru ca consumatorul să aibă dreptul de a i se stinge datoriile prin darea în plată, chiar în cazul în care creditorul nu-și dă acceptul. În mod normal, potrivit dreptului civil, e nevoie de acceptul părților pentru această modalitate de stingere a obligațiilor. Ca urmare a formulărilor legate de derogare, aplicarea Legii în timp începe cu noul Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011.

Curtea constituţională discută joi şi alte sesizări despre darea în plată. Legea se aplică celor care au luat credite de până în 250 de mii de euro, dar nu vizează şi programul prima casă. Până acum, peste opt mii de oameni au depus notificări de dare în plată.

Motivarea Curții, care ar trebui redactată în termen de 30 de zile, va lămuri suplimentar modul în care magistrații au judecat această lege.

După intrarea în vigoare a dării în plată, bancherii au mărit avansurile la creditele ipotecare şi reproşează iniţiatorilor, că, de fapt, au blocat piaţa. Iniţiatorii spun însă că legea lor a fost un succes. În acest moment, potrivit datelor instituţiilor financiare, sunt 273 de dări în plată încheiate, din aproximativ 3.900 de notificări trimise băncilor.