BREXIT. Patru state UE spun "Nu" restrângerii beneficiilor migranților. România: "Da" condiționat
Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria au respins propunerea Marii Britanii vizând o restrângere a beneficiilor sociale pentru migranţii europeni, iar summitul ce va avea loc la sfârșitul săptămânii la Bruxelles chiar pe această temă se anunță a fi unul dificil. România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a premierului Dacian Cioloș, a spus un deja "Da" condițonat propunerii lansate de premierul britanic David Cameron. Chestiunea este doar una dintre cele vizate de planul de reformă al lui David Cameron, care încearcă astfel să ofere motive britanicilor să voteze pentru rămânerea Regatului Unit în UE, la referendumul ce va avea loc la sfârșitul lunii iunie.
Fostul premier polonez Donald Tusk, preşedintele Uniunii Europene, însărcinat să medieze un acord pe tema renegocierii relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE), a anunţat că şefii de stat şi de guverne vor trebui să depună un "efort suplimentar" în vederea ajungerii la un acord în acest sens, notează Mediafax.
El a făcut acest anunţ după ce Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria au ajuns marţi la o poziţie comună, prin care resping propunerile vizând limitarea ajutoarelor destinate copiilor muncitorilor migranţi originari din Europa de Est - un punct-cheie în campania lui Cameron.
"Problema accesului la prestaţii sociale continuă să se afle printre cele mai sensibile", a declarat Tusk în cadrul unei întâlniri cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a prezidat un minisummit, luni, la Praga, al celor patru ţări din cadrul Grupului V4 (sau de la Vişegrad).
"Poziţia (membrilor Grupului) V4 este foarte clară. În acest sens, nu am nicio îndoială: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un acord", a subliniat preşedintele UE.
România, de acord, cu unele condiții
Propunerea lui David Cameron, negociată cu președintele Consiliului European Donald Tusk, vizează o întârziere cu patru ani a beneficiilor sociale pentru lucrătorii europeni (inclusiv români), din momentul în care aceștia se angajează în Marea Britanie, notează BBC.
Această întârziere ar trebuie să fie graduală și mai trebuie să fie aprobată de celelalte state membre.
Dacian Cioloș a dat semn că este de acord cu propunerea privind limitarea drepturilor lucrătorilor, asta în condițiile în care o mare parte dintre migranții comunitari din Marea Britanie vin chiar din România.
"Considerăm că propunerea Comisiei este un bun punct de pornire pentru a rezolva acele chestiuni privind drepturile sociale ale lucrătorilor. Sunt câteva lucruri pe care România le vrea precizate și, cu siguranță, în cursul reuniunii Consiliului, aceste lucruri vor fi precizate, legat de modul în care ar urma să se aplice acel mecanism de salvgardare. Pe noi ne interesează să fie clar aplicat în situații excepționale, care să fie identificate pe baza unor analize foarte obiective, să fie aplicat pe termen cât mai scurt. La fel, celălalt subiect legat de alocațiile pentru copii. Și acolo, noi ne dorim ca acest mecanism să fie aplicat doar de acum înainte, să se aplice la cei care urmează să vină la muncă de acum înainte. Sunt câteva lucruri care vor fi discutate la Consiliu", a precizat Cioloș într-o conferință de presă comună cu președintele Comisie Europene, Jean Claude Juncker.
Un acord condiționat a fost exprimat ulterior și de Iohannis. "Am subliniat ca pentru Romania este important, in primul rand, ca mecanismul de salvgardare sa fie nediscriminatoriu, sa aiba un caracter exceptional si cat mai limitat in timp", a afirmat președintele Klaus Iohannis după o întâlnire la Palatul Cotroceni cu presedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Londra vrea mai puțină UE
Chestiunea beneficiilor sociale este doar una dintre cele vizate de planul de reformă al lui David Cameron.
Londra mai solicită renunțarea la obligativitatea adoptării monedei euro de către toate statele UE, cerere motivată de dorința ca City-ul londonez să nu se supună unor reguli europene, și repatrierea către statele naționale a unor atribuții transferate instituțiilor europene, potrivit Agerpres.
Conform unui text revizuit al preacordului consultat de agenția Reuters, la propunerea inițială a lui Tusk s-a adăugat o mențiune privind angajamentul Marii Britanii de a respecta regulile europene din sectorul bancar, mențiune introdusă pentru a atenua temerile Franței privind avantajul competitiv pe care l-ar putea dobândi City-ul londonez în urma deconectării acestuia de la regulile europene.
Cât despre solicitarea generală a Londrei de a se renunța la abordarea federalistă de adâncire continuă a integrării europene, conform acelorași surse în noul text a fost introdus un pasaj în care se face referire la faptul că, în pofida rezervelor britanice, statele UE susțin această adâncire a integrării și că principiul adoptării monedei euro rămâne valabil.