BCE sare în ajutorul băncilor din Grecia, lovite de retrageri record de bani
Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 500 de milioane de euro, transmite site-ul ekathimerini.com.
Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80,7 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.
Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare.
Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), ieşirile din depozite au depăşit săptămâna trecută un miliard de euro, iar de la începutul anului persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei, potrivit Agerpres.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.
Vicecancelarul Germaniei: "Intrarea Greciei în faliment, un eveniment gigantic"
Consecințele politice și economice ale intrării Greciei în incapacitate de plată, ar putea fi "gigantice", a declarat marți Sigmar Gabriel, vicecancelarul Germaniei și ministru al Economiei. Acesta a făcut un apel la Guvernul de stânga al Greciei pentru ajungerea la un compromis.
Comentariile vicecancelarului german vin la scurt timp după întâlnirea "de urgență" de la Berlin dintre Angela Merkel, François Hollande, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele BCE, Mario Draghi și Christine Lagarde, directorul FMI.
Cei cinci oficiali au discutat luni seară soluțiile de ieșire din impasul în care par să fi ajuns negocierile dintre guvernul Greciei și creditorii internaționali.
"Este absolut corect că Germania și Franța încearcă și de data aceasta să găsească o soluție, deoarece consecințele politice ale insolvenței Greciei în interiorul zonei euro vor fi gigantice, fără nicio îndoială", a spus Sigmar Gabriel, citat de Wall Street Journal.
Potrivit acestuia, impresia multor europeni că o despărțire dureroasă de Grecia este mai bună decât prelungirea agoniei este o eroare care ar putea costa integritatea Europei.
Întâlnire în miez de noapte la Berlin pe tema Greciei. Se apropie "sfârșitul jocului"?
Criza din Grecia, care se apropie cu pași repezi de un deznodământ nefericit în cazul în care nu se ajunge la un acord cu FMI până în 5 iunie, a prilejuit un "summit" neașteptat luni seara la Berlin.
Angela Merkel i-a invitat la discuții, în cadrul unui dineu oficial, pe președintele francez François Hollande, pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe directoarea FMI, Christine Lagarde și pe președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Potrivit cotidianului Die Welt, cei cinci participanți au dorit să definească "o poziție comună" pentru a face Greciei "o ultimă ofertă", iar prim-ministrul grec Alexis Tsipras "ar fi primit telefon din partea troicăi".
Concluzia discuției de luni noapte a fost "să se acționeze cu și mai multă intensitate" pentru a aduce pe linia de plutire Grecia, țară aflată în pragul incapacității de plată, transmite Agerpres.
La finalul reuniunii, cu puțin înainte de miezul nopții (22.00 GMT), cancelaria germană a informat că participanții intenționează "să acționeze cu mai multă intensitate" în acest dosar și să rămână "în strâns contact în zilele următoare", atât "între ei, cât și cu guvernul elen".
Vineri, cu ocazia reuniunii miniștrilor de finanțe ai G7, desfășurată la Dresda, Washingtonul a lansat un apel părților implicate "să se miște", în contextul în care eventualitatea unei incapacități de plată a alimentat speculațiile privind ieșirea Greciei din zona euro.
Scandal în guvernul Greciei, cu câteva zile înainte de scadența facturii la FMI
Ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a provocat duminică o polemică în interiorul guvernului stângii radicale, după ce a numit o fostă parlamentară socialistă controversată să reprezinte Grecia la FMI.
Economista Eleni Panariti a făcut parte din echipa guvernului precedent dreapta-socialişti în negocierile cu creditorii, UE şi FMI, asupra aplicării primului plan de ajutor al ţării, marcat de o politică strictă de austeritate.
Numirea ei a provocat furia a 43 de parlamentari (dintr-un total de 149) ai stângii radicale SYRIZA, la putere, precum şi reacţia multor cadre din guvernul lui Alexis Tsipras, prim-ministru şi preşedinte al SYRIZA, notează France Presse.
'Cineva care reprezintă politica Memorandumului (de austeritate) nu poate reprezenta actualul guvern ale cărui principii şi valori sunt complet diferite', au declarat deputaţii într-o scrisoare deschisă publicată duminică seară de agenţia de presă greacă Ana (semioficială).
Datoriile scadente ale Greciei catre FMI in iunie sunt in valoare totala de 1,6 miliarde de euro, bani de care Grecia nu dispune fără ajungerea la un nou acord.
Anunțul care trimite unde de șoc în UE. Grecia: Nu vom achita tranșa din iunie către FMI
Potrivit cotidianului elen Kathimerini, o noua runda de negocieri va avea loc, marti, intre Grecia si creditorii sai. Principalele subiecte de dezbatere vor fi problema taxei pe valoare adaugata (TVA) si reforma pensiilor.
Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, François Hollande, au discutat timp de aproape două ore despre datoria Greciei cu premierul elen, Alexis Tsipras, joi seară, în marja unui summit european desfășurat la Riga, relatează AFP.
"Într-o atmosferă prietenească și constructivă", potrivit unor surse din anturajul președintelui Franței, "schimbul de opinii s-a centrat asupra voinței de a se ajunge la un acord privind programul în curs" vizând să susțină finanțele Greciei.
Cei trei lideri, a continuat sursa amintită, "au ajuns la un acord privind necesitatea ca autoritățile elene să lucreze în continuare cu cele trei instituții" creditoare — Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI)—, convenind "să rămână în strâns contact în perioada următoare", informează Agerpres.
Toți trei participă joi și vineri la Riga la un summit consacrat în special cooperării dintre UE și vecinii fostei URSS.