MENIU

Au fost TORTURAŢI oameni pe teritoriul României? Nu mai putem ridica din umeri, au apărut dovezile

În urmă cu zece ani, CIA a torturat pe teritoriul României oameni care nu fuseseră condamnaţi de nici o crimă. Nu vorbim de suspiciuni vagi, există dovezi clare. Atât parchetul cât şi parlamentul român au datoria să pornească investigaţii serioase pe această temă, scrie jurnalista Claudia Ciobanu pentru VoxPublica.

Jurnalista Claudia Ciobanu analizează pentru VoxPublica reacţia autorităţilor române şi noile dezvăluiri despre practicile de tortură ale CIA:

Săptămâna trecută, Senatul american a dat publicităţii rezultatele propriei investigaţii asupra Programului de Detenţie şi Interogare desfăşurat de CIA (Agenţia Centrală de Informaţii a SUA) după atacul de la 11 septembrie. Aflăm din el detalii despre cum, începând din 2003, CIA a închis şi torturat în România prizonieri bănuiţi de a fi membri sau colaboratori ai Al-Qaeda. Spun bănuiţi pentru că mulţi dintre ei nu au fost puşi sub acuzare nici la ora actuală, deşi sunt în închisoare de peste zece ani de zile (în prezent, mai toţi sunt la Guantanamo Bay).

CITEŞTE ÎNTREAGA ANALIZĂ PE VOXPUBICA.RO!

Ce scrie raportul? Dar iată ce spune raportul Senatului, în contradicţie cu ce a declarat domnul Talpeş (citez din pag. 97-98 din sumarul de 500 de pagini al raportului).

„CIA a ajuns în 2002 la un acord cu ţara redactat să găzduiască un centru de detenţie al CIA. În 2003, sediul central al CIA a invitat staţia CIA din ţara redactat să indentifice modalităţi prin care redactat poate fi sprijinit să demonstreze redactat precum şi celor mai înalte nivele de guvernare din ţară cât de mult le suntem recunoscători pentru cooperarea cu noi şi pentru sprijinul acordat programului de detenţie. Staţia CIA a răspuns cu o cerere de redactat milioane de dolari. Centrul CIA a trimis cu redactat milioane de dolari mai mult decât solicitat. Deţinuţii CIA au fost transferaţi la centrul de detenţie BLACK în ţara redactat în toamna lui 2003.”

Despre centrul BLACK se ştie cu certitudine că se referă la locaţia CIA din România unde au fost deţinuţi prizonieri, deci întregul pasaj este despre ţara noastră.

În paragrafele următoare se arată cum ambasadorul SUA în România la vremea respectivă îşi tot exprima neliniştea privitoare la programul CIA în România, cerând asigurări că tehnicile de interogare folosite de CIA sunt în concordanţă cu legea şi drepturile omului. Mai scrie raportul:

“Mai târziu, ambasadorul împreună cu şeful staţiei CIA au făcut o prezentare redactat ţării (a se înţelege, unui reprezentant al României) despre Programul CIA de Detenţie şi Interogare. Prezentarea nu a descris metodele de interogare avansată („enhanced interrogation”) folosite de CIA, dar a arătat că fără toate aceste tipuri de interogare folosite, CIA nu ar fi reuşit să rupă tăcerea lui Khalid Shaykh Muhammad şi a altor prizonieri.”

Din acest pasaj reiese clar că în România se ştia mai mult decât pretinde Talpeş. Se ştia că sunt deţinuţi, că sunt interogaţi, că Shaykh Muhammad şi alţii s-au aflat în România.