Apă contra asfalt: de ce Bucureștiul trebuie să lase ploaia să intre în pământ, nu în canal
Verile bucureștene alternează tot mai des între zile de 40 °C și averse violente care aduc, în 30‑40 de minute, mai multă apă decât poate duce rețeaua de canalizare. Furtuna din 9 iunie 2025 a depășit 120 l/m² în nordul orașului, blocând transportul public și trimițând peste 250 de apeluri la 112 în numai două ore. Dincolo de trafic, fiecare ploaie de acest tip injectează milioane de litri de apă murdară direct în Dâmbovița, pentru că stațiile nu pot prelua vârful de debit, inundă străzile și provoacă un disconfort major pentru Bucureșteni.
Când trotuarele de asfalt se încălzesc toată ziua și apoi primesc o ploaie torențială, apa nu are nicio șansă să pătrundă în pământ: se scurge rapid spre gurile de canal, suprasolicitând rețelele de canalizare. În străzile înguste, apa rămâne la suprafață și intră în curți și subsoluri. Specialiștii arată că asfaltul convențional absoarbe mai puțin de 5 % din precipitații, în timp ce pavajul cu structură permeabilă poate infiltra până la 90 mm/oră fără băltire.
Suprafața permeabilă, un rezervor la nivelul trotuarului
În țările care au adoptat strategia „sponge city”, dalele sau betonul poros sunt folosite nu doar în parcări, ci și pe trotuare și în stațiile de transport. Apa se filtrează printre rosturi într-o bază de pietriș, apoi se drenează lent spre sol sau spre un colector de retenție. Astfel, presiunea pe canalizare scade, iar orașul câștigă un „rezervor” gratuit în cazul ploilor torențiale. Bucureștiul a testat deja soluția pe unele artere reamenajate din estul orașului, în Sectorul 3, unde trotuarele noi cu pavele și alveole de copaci rețin o bună parte din precipitațiile bruște, un detaliu care se vede, literalmente, în lipsa bălților la câteva minute după potop.
Copacul, al doilea filtru
În sectoarele unde suprafețele pavate au fost dublate de plantări masive, arborii nu doar răcesc aerul cu 2‑5 °C prin evapotranspirație, ci trag și apa din sol, contribuind la drenaj. Modelul coincide cu recomandările Băncii Mondiale pentru adaptarea climatică a orașelor din Europa Central‑Estică: „pavează permeabil, plantează dens” este regula de bază. La montaj, pavajul permeabil pot fi cu 15‑20 % mai scumpe decât asfaltul. Pe durata de viață, însă, economiile la reparații de rețele și la taxele pentru ape pluviale fac investiția rentabilă, cu un beneficiu net de circa 7 euro/m², potrivit unui studiu UC Davis. În plus, Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare pentru depășirea limitelor de deversare a apelor urbane netratate; România se află deja în procedură de infringement pentru neconformitatea sistemelor de canalizare . Fiecare litru care nu ajunge în conducte este, așadar, un euro economisit înainte de amenda europeană.
Ce poate face Bucureștiul pentru a diminua efectele ploilor torențiale
Unele dintre aceste măsuri funcționează deja punctual de pildă, dalele și alveolele verzi de pe trotuarele reamenajate în Sectorul 3. Extinderea lor la scară metropolitană ar transforma întreaga Capitală într‑un burete capabil să absoarbă mai bine furtunile viitorului.
Bătaie de joc pentru cei mai sărmani români. Tarifele s-au dublat, dar cardurile de energie nu sunt gata. Cum vor plăti oamenii?