Alimentele ultraprocesate ne „sufocă” plămânii. Ce spun cele mai noi cercetări
Alimentele ultraprocesate nu afectează doar greutatea corporală, ci „atacă” direct sistemul respirator. Cele mai recente date clinice arată o corelație directă între consumul de produse industriale și o creștere cu 41% a incidenței cancerului pulmonar. Cercetătorii subliniază că ingredientele modificate și procesele termice intense folosite în industria alimentară creează compuși toxici ce pot altera țesutul pulmonar, adăugând cancerul pe lista lungă a afecțiunilor cauzate de o nutriție deficitară.
Alegerile alimentare de zi cu zi au un impact mult mai profund asupra sănătății noastre decât simplul control al greutății, o demonstrează un studiu recent publicat în revista Thorax. Cercetarea scoate la iveală o legătură alarmantă între dieta modernă, dominată de produse ultraprocesate (UPF), și riscul de a dezvolta cancer pulmonar, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la nivel global.
Analiza, bazată pe monitorizarea a peste 100.000 de participanți timp de mai bine de un deceniu, arată că persoanele cu un consum ridicat de alimente industriale au un risc cu 41% mai mare de a primi un diagnostic de cancer pulmonar. Această asociere rămâne semnificativă chiar și după ce sunt luați în calcul factori majori precum fumatul, sugerând că substanțele chimice și profilul nutrițional precar al acestor produse atacă plămânii în mod direct.
Ce transformă alimentele în „inamici” ai plămânilor?
Alimentele ultraprocesate nu sunt doar simple preparate gata de consum; ele sunt rezultatul unor procese industriale complexe care utilizează aditivi, conservanți și potențiatori de aromă. Printre cele mai periculoase componente identificate se numără. Substanțe precum acroleina, prezentă și în fumul de țigară, pot apărea în procesul de fabricare a cârnaților sau a dulciurilor industrializate.
Excesul de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase favorizează inflamația cronică în organism, un teren propice pentru dezvoltarea celulelor canceroase. Există suspiciuni că anumite materiale plastice ar putea elibera substanțe nocive în alimente în timpul depozitării prelungite.
Cei mai mari „vinovați” din dieta participanților au fost mezelurile, băuturile carbogazoase (inclusiv variantele dietetice) și snacks-urile ambalate. Studiul a diferențiat și riscurile în funcție de tipul de cancer: pentru cel de tip „fără celule mici” (NSCLC), riscul a crescut cu 37%, în timp ce pentru forma mai agresivă, „cu celule mici” (SCLC), probabilitatea a fost cu 44% mai mare.
Pași mici spre o respirație mai sănătoasă
Deși studiul este unul observațional și nu poate demonstra o cauzalitate directă 100%, experții în nutriție subliniază că dovezile sunt suficient de solide pentru a ne revizui obiceiurile. Nu este necesară o eliminare radicală și bruscă a tuturor produselor procesate, ci mai degrabă o reorientare către o dietă bazată pe alimente integrale.
Gătitul acasă folosind ingrediente proaspete, înlocuirea sucurilor cu apă sau infuzii și introducerea leguminoaselor și a cerealelor integrale sunt măsuri simple care pot reduce presiunea inflamatorie asupra plămânilor. Într-o lume în care junk food-ul este promovat intens, conștientizarea acestor riscuri invizibile devine principala noastră barieră de protecție.