21 decembrie 2025 - solstițiul de iarnă. Ce e bine să faci de „Nașterea Soarelui”
Astăzi, 21 decembrie 2025, este ziua în care are loc solstițiul de iarnă. Momentul exact al acestui fenomen astronomic a fost la ora 11:03 (ora României). Acest eveniment marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică și este punctul de cotitură după care zilele încep să crească, iar nopțile să scadă.
Cea mai scurtă zi din an. Astăzi, soarele a răsărit la ora 07:48 și va apune la ora 16:38 (valabil pentru București). Durata totală a luminii naturale este de aproximativ 8 ore și 50 de minute.
Cea mai lungă noapte. Noaptea dintre 21 și 22 decembrie va fi cea mai lungă din 2025, durând peste 15 ore.
Ce înseamnă solstițiul din punct de vedere astronomic?
În acest moment, axa Pământului are înclinația maximă față de Soare în emisfera nordică. Soarele se află la cea mai joasă altitudine pe cer la amiază (doar aproximativ 22° deasupra orizontului în România).
Din punct de vedere astronomic, solstițiul reprezintă momentul în care unul dintre polii Pământului are înclinația maximă față de Soare. Acest fenomen este cauzat de faptul că axa de rotație a Pământului nu este verticală, ci este înclinată cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui.
Iată mecanismele exacte care stau la baza acestui fenomen:
Poziția pe orbită și înclinația axei
Pământul se rotește în jurul Soarelui menținându-și axa orientată spre aceeași direcție în spațiu (spre Steaua Polară). Din acest motiv, pe parcursul unui an, diferite regiuni ale planetei primesc cantități diferite de lumină.
La Solstițiul de Iarnă (Emisfera Nordică): Polul Nord este înclinat la maximum departe de Soare.
La Solstițiul de Vară (Emisfera Nordică): Polul Nord este înclinat la maximum spre Soare.
Unghiul razelor solare și Tropicele
În momentul solstițiului, Soarele ajunge să fie la zenit (exact deasupra capului unui observator) la cea mai mare distanță de Ecuator:
Solstițiul de vară (iunie): Soarele este vertical deasupra Tropicului Racului (23,5 grade Nord).
Solstițiul de iarnă (decembrie): Soarele este vertical deasupra Tropicului Capricornului (23,5 grade Sud).
Înălțimea Soarelui pe cer
Pentru un observator aflat în România (latitudine medie), solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele descrie cel mai scurt și mai jos arc de cerc pe cer. La amiază, acesta atinge cea mai mică înălțime deasupra orizontului din tot anul.
Rezumatul efectelor vizibile
Durata zilei: Este momentul extrem (cea mai lungă sau cea mai scurtă zi).
Numele provine din latină (sol + sistere = soare stătător). Timp de câteva zile înainte și după solstițiu, înălțimea Soarelui la amiază pare să nu se modifice deloc, înainte de a începe să urce (sau să coboare) din nou.
Cercurile Polare: La solstițiul de iarnă, tot ce se află la nord de Cercul Polar de Nord (66,5 grade N) este în întuneric total (Noaptea Polară), în timp ce în Antarctica este Ziua Polară.
Solstițiul de iarnă, marcat în tradiția populară românească și universală ca momentul în care „ziua începe să crească”, este încărcat de simbolism. Este victoria luminii asupra întunericului, un prag sacru în care vechiul an moare pentru a lăsa loc celui nou.
Iată cele mai importante tradiții și superstiții legate de această zi
Tradiții românești: „Nașterea Soarelui”
În satele de altădată, solstițiul era privit ca un moment de cumpănă. Deoarece Soarele se afla la cea mai joasă înălțime, oamenii credeau că trebuie să-l ajute să „urce” din nou pe cer.
Focurile de Solstițiu: Se obișnuia să se aprindă focuri mari pe dealuri sau în curți pentru a „încălzi” Soarele și pentru a alunga spiritele întunericului. Cărbunii rămași erau adesea împrăștiați prin grădini pentru a asigura rodnicia pământului în anul ce vine.
Colindatul: Deși astăzi colindele sunt asociate strict cu Crăciunul, la origine ele erau ritualuri solare. Grupurile de colindători mergeau prin sat pentru a vesti triumful luminii și pentru a ura prosperitate.
Sacrificiul porcului (Ignatul): În mod tradițional, tăierea porcului are loc în preajma solstițiului, simbolizând un sacrificiu ritualic menit să aducă abundență.
Superstiții și credințe populare
Urcatul Soarelui: Se spune că, începând de la solstițiu, ziua crește „cu un pas de cocoș” sau „cu cât sare un pui de gard”.
Oglinda norocului: O superstiție veche spune că este bine să te uiți în oglindă la răsăritul soarelui în această zi pentru a fi sănătos și norocos tot anul.
Cumpăna apelor: Se crede că în noaptea solstițiului cerurile se deschid, iar animalele încep să vorbească, însă nu este bine ca oamenii să le asculte, deoarece pot afla taine pe care nu le pot duce.
Alungarea spiritelor rele: Pentru a proteja casa de strigoi și forțe negative (care ar fi mai puternice în cea mai lungă noapte din an), ferestrele și ușile erau unse cu usturoi.
Tradiții universale. Yule și Stonehenge
Yule (Tradiția Nordică): Popoarele germanice și scandinave celebrau Yule prin arderea unui buștean uriaș în vatră. Cenușa era păstrată pentru a proteja casa de trăsnete și incendii.
Stonehenge: Monumentul megalitic din Anglia este aliniat perfect cu apusul soarelui la solstițiul de iarnă. Mii de oameni se adună și astăzi acolo pentru a asista la momentul în care primele raze marchează renașterea anului.
Ce este bine să faci astăzi?
Fii generos: Se spune că persoanele care sunt zgârcite în ziua solstițiului vor avea un an plin de lipsuri.
Gândește-te la viitor: Este un moment excelent pentru a face planuri și pentru a lăsa în urmă supărările vechi, profitând de energia „reînceperii”.
Curățenie simbolică: Aruncă obiectele inutile și fă loc pentru „nou” în viața ta.