Medicul Tudor Ciuhodaru este un expert în domeniul sănătății și cunoaște bine riscurile pe care le prezintă ora de iarnă. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, medicul împărtășește sfaturi și soluții practice pentru a ne ajuta să ne adaptăm rapid la noua oră și să minimizăm efectele asupra sănătății noastre.
Indiferent dacă este vorba de modificarea rutinei de somn sau de adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, Tudor Ciuhodaru ne oferă soluții simple și eficiente pentru a ne simți bine și pentru a ne menține sănătoși în timpul acestui proces de adaptare.
„Ora de iarnă – ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a o depăși cu ușurință
Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
ANM anunță când vin zăpezile în România: luna în care va ninge "mai mult ca de obicei
Mai exact:
1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale.
E bine de știut:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
3. Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
ATENȚIE!!! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
SURSE: Pensiile cresc, în ianuarie 2024, cu 13,8% - Noua lege, prezentată săptămâna viitoare
Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
E bine de știut:
1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢𝐭 î𝐧𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 (𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐮𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐢ș𝐭𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐆𝐫𝐚𝐳) 𝐝𝐚𝐫 𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐮𝐭 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐦ă𝐜𝐚𝐫 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚ș𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭. 𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 patru 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns - !!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze
2. 𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞:
a) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
b) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
c) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
3. Acum a𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧.
Sper să susțineți și acest demers”, a scris Tudor Ciuhodaru.
Schimbarea la ora de iarnă este o practică care are la bază principii științifice legate de modul în care Pământul se rotește în jurul soarelui. Astronomii și cercetătorii au descoperit că planeta noastră nu se mișcă într-un ritm constant în ceea ce privește durata zilelor și nopților pe tot parcursul anului. Astfel că, de-a lungul sezoanelor, lungimea zilei variază din cauza înclinației axei Pământului și a orbitei eliptice în jurul soarelui.
Schimbarea la ora de iarnă este un moment semnificativ pentru mulți oameni, deoarece marchează trecerea la un program orar care se potrivește mai bine cu sezonul rece. În 2023, această schimbare se va produce în data de noaptea de 28 spre 29 octombrie. Mai exact, atunci se dau ceasurile înapoi cu o oră, astfel că ora 03:00 devine ora 04:00. Totodată, nu trebuie să uităm că ziua de 29 octombrie va fi cea mai lungă din acest an, cu 25 de ore.
