Uniunea Europeană ar putea decide la Consiliul European din septembrie că nu există temei pentru a prelungi clauza de salvgardare pentru România, astfel că monitorizarea pe Justiţie va continua, dar fără posibilitatea sancţionării României, a declarat ministrul Cristian Diaconescu.
Şeful
diplomaţiei române spune, într-un interviu pentru RFI România, că
miniştrii de externe din Uniunea Europeană ar putea constata
“inutilitatea” clauzei de salvgardare, sub ameninţarea căreia se află
România de la aderarea la UE din 2007. Decizia ar putea fi luată la
Consiliul European care se va desfăşura săptămâna viitoare. Pentru
România acest lucru ar însemna continuarea mecanismului de monitorizare
şi verificare, dar fără posibilitatea aplicării unor sancţiuni.
"Suntem
în plin proces de dialog pentru a contura la Consiliul European din
14–15 septembrie o poziţie clară a statelor europene în ceea ce
priveşte inutilitatea, aş putea spune, a clauzei de salvgardare. Nu
este o decizie luată, anunţ însă că este foarte posibilă, ne apropiem
de o variantă pozitivă din această perspectivă", a declarat ministrul
de externe.
"După
cum ştiţi, după trei ani de la implementarea acestei decizii politice a
Uniunii Europene, clauza expiră în acest an. Nu există temei pentru
prelungirea ei. Aşa cum şi Olanda a susţinut până la urmă, concluziile
consiliului din 15 septembrie vor merge în această direcţie, din
evaluările noastre", a punctat Diaconescu.
Comisia
Europeană a adoptat în iulie al treilea raport anual privind progresele
realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare
(MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din
vara anului 2008, dar totuşi aplicarea reformelor lasă de dorit,
parţial din cauza mizelor politice.
Comisia
Europeană a decis introducerea MCV pentru a monitoriza justiţia şi
lupta împotriva corupţiei în România (în cazul Bulgariei, lupta
împotriva crimei organizate) în cadrul negocierilor pentru aderarea
ţării noastre la UE, rapoarte de evaluare a progreselor înregistrate
urmând să fie emise anual, cu rapoarte intermediare la fiecare şase
luni. Până în prezent, Comisia a emis cinci rapoarte (anuale şi de
etapă), toate constatând insuficienţa eforturilor depuse şi recomandând
continuarea monitorizării prin MCV.
Teoretic,
ca măsură extremă, Comisia are posibilitatea ca în primii trei ani de
la aderare să activeze şi o clauză de salvgardare pe justiţie,
prevăzută de tratatele de aderare, prin care, de pildă, deciziile
judecătoreşti din România n-ar mai fi recunoscute în UE. Totuşi,
Comisia a decis în iulie să nu activeze această clauză, care mai poate
funcţiona până la sfârşitul anului.
Comisia
Europeană consideră că mecanismul de cooperare şi verificare aplicat
României şi Bulgariei şi-a dovedit eficienţa şi nu are de gând,
deocamdată, să-l coreleze cu alte pârghii care să pună presiune
suplimentară pentru a determina cele două ţări să îndeplinească
reformele cerute.