Şeful diplomaţiei române spune, într-un interviu pentru RFI România, că miniştrii de externe din Uniunea Europeană ar putea constata “inutilitatea” clauzei de salvgardare, sub ameninţarea căreia se află România de la aderarea la UE din 2007. Decizia ar putea fi luată la Consiliul European care se va desfăşura săptămâna viitoare. Pentru România acest lucru ar însemna continuarea mecanismului de monitorizare şi verificare, dar fără posibilitatea aplicării unor sancţiuni.
"Suntem în plin proces de dialog pentru a contura la Consiliul European din 14–15 septembrie o poziţie clară a statelor europene în ceea ce priveşte inutilitatea, aş putea spune, a clauzei de salvgardare. Nu este o decizie luată, anunţ însă că este foarte posibilă, ne apropiem de o variantă pozitivă din această perspectivă", a declarat ministrul de externe.
"După cum ştiţi, după trei ani de la implementarea acestei decizii politice a Uniunii Europene, clauza expiră în acest an. Nu există temei pentru prelungirea ei. Aşa cum şi Olanda a susţinut până la urmă, concluziile consiliului din 15 septembrie vor merge în această direcţie, din evaluările noastre", a punctat Diaconescu.
Comisia Europeană a adoptat în iulie al treilea raport anual privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din vara anului 2008, dar totuşi aplicarea reformelor lasă de dorit, parţial din cauza mizelor politice.
Comisia Europeană a decis introducerea MCV pentru a monitoriza justiţia şi lupta împotriva corupţiei în România (în cazul Bulgariei, lupta împotriva crimei organizate) în cadrul negocierilor pentru aderarea ţării noastre la UE, rapoarte de evaluare a progreselor înregistrate urmând să fie emise anual, cu rapoarte intermediare la fiecare şase luni. Până în prezent, Comisia a emis cinci rapoarte (anuale şi de etapă), toate constatând insuficienţa eforturilor depuse şi recomandând continuarea monitorizării prin MCV.
Teoretic, ca măsură extremă, Comisia are posibilitatea ca în primii trei ani de la aderare să activeze şi o clauză de salvgardare pe justiţie, prevăzută de tratatele de aderare, prin care, de pildă, deciziile judecătoreşti din România n-ar mai fi recunoscute în UE. Totuşi, Comisia a decis în iulie să nu activeze această clauză, care mai poate funcţiona până la sfârşitul anului.
Comisia Europeană consideră că mecanismul de cooperare şi verificare aplicat României şi Bulgariei şi-a dovedit eficienţa şi nu are de gând, deocamdată, să-l coreleze cu alte pârghii care să pună presiune suplimentară pentru a determina cele două ţări să îndeplinească reformele cerute.
