Sfinții Mucenici Terentie, African, Maxim și Dima și alți treizeci și șase sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 aprilie. Tot acum, creștinii sărbătoresc Duminica Sf. Ioan Scărarul, considerată de credincioșii ortodocși treaptă în urcușul spre Înviere.
Acești Sfinți Mucenici, africani de neam, au trăit în secolul al III-lea în timpul împăratului persecutor de creștini, Deciu (251-253).
Drept-credincioșii Terentie și toți cei împreună cu dânsul, patruzeci fiind toți, au mărturisit de bunăvoie credința în Hristos Dumnezeu.
Deci, stând în fața unui demnitar imperial, tinerii aceștia propovăduiau puterea lui Hristos și neputința idolilor, fără de simțire, ce se cinsteau de păgâni.
Au fost întemnițați și după ce au fost supuși la chinuri cumplite, pierzând orice nădejde de a-i întoarce de la Hristos, la idoli, dregătorul a poruncit să li se taie capetele. Și așa, primind cununa biruinței, s-au mutat la Domnul.
Duminica Sf. Ioan Scărarul Sfântul Ioan Scărarul este cel care, din materialele deja existente de la Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Atanasie, Sfântul Grigore Teologul, Sfântul Ioan Gură de Aur, a creat trepte suitoare spre bucuria cunoașterii lui Dumnezeu.
Duminica Sf. Ioan Scărarul Autorul Scării este cel care precizează cel mai bine că la Dumnezeu nu se poate urca decât pe scara virtuților. Viața creștinului – mai ales cea ascetică –, în Biserica lui Hristos, este comparabilă cu o scară care urcă la cer.
Hristos, scara care a unit cerul cu pământul
Duminica Sf. Ioan Scărarul Sfântul Ioan a trăit, după cum se relatează în biografia lui, în pustiul Sinai, în peșterile din jurul Mănăstirii „Sfânta Ecaterina”, unde, mai târziu, ajunge și stareț. Ca viețuitor al pustiului, la poalele muntelui pe care a coborât Dumnezeu la Moise, el petrecea în asceză desăvârșită, în rugăciune și lucrare, gândind la întreaga lume, la destinele celor care sufereau din cauza răului existent în lume.
Duminica Sf. Ioan Scărarul Și-n epoca în care a trăit Sfântul Ioan existau pelerini care urcau pe munte pentru a se ruga, în locul în care Domnul s-a arătat profetului Moise, scrie Monitorul de Suceava. Această urcare, ascensiune, a lor a devenit pentru Sfântul Ioan simbolul vieții noastre spirituale creștine.
Duminica Sf. Ioan Scărarul Gândea adesea, o exprimă în inegalabila sa operă dumnezeiască, că cel care a unit Cerul cu Pământul, coborând ca pe o scară la oameni, a fost Dumnezeu Omul – Iisus Hristos. Maica Domnului a fost asemuită cu o scară pe care S-a coborât Dumnezeu la noi ca să ne restaureze ființial, adică să ne scoată din robia păcatului și a morții.
Din momentul coborârii lui Dumnezeu, umanitatea a înțeles că cerul nu este departe de noi și ne este accesibil, pentru că de la venirea lui Hristos în trup există o scară ale cărei trepte, urcându-le, putem accede la comuniunea cu Dumnezeu.
Pe scara virtuților, oprirea înseamnă coborâre
Observând pelerinii care urcau pe munte, Sfântul Ioan Scărarul a înțeles că niciodată nu trebuie să ne oprim din urcare, căci cel care nu urcă va fi nevoit să rătăcească în Valea Plângerii, rămânând captiv tenebrelor, ignoranței, necunoașterii. Or, viața veșnică, către care urcăm mereu în calitate de creștini și practicanți ai virtuților, este aceasta: „să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17,3).
Atunci când urcăm pe o scară oarecare putem face câte o oprire, însă pe scara virtuților, oprirea înseamnă coborâre. De aceea, cel ce s-a angajat în urcușul duhovnicesc nu trebuie să se oprească, arată sursa citata.
