"Am venit cu o agendă destul de complexă, pe o mare speranţă a societăţii civile. Cred că, aşa cum sunt şi ceilalţi colegi din guvern, fiecare avem proiecte personale, fiecare avem cariera noastră, şi am venit să facem nişte lucruri, altfel nu eram acolo. Am venit pe ideea pe care am găsit-o cumva în minister, am găsit-o lansată de societatea civilă, aceea de ajutorare a instituţiilor culturale aflate în dificultate. În urma legii care a fost de curând adoptată, o parte din instituţiile de cultură care funcţionează în clădiri cu risc seismic ridicat au trebuit să fie închise şi evacuate. Asta înseamnă o încetare a activităţii unor oameni de cultură, unor actori, unor regizori, a uncor cinematografe care trebuie să se închidă. Trebuie să se închidă pentru a asigura siguranţa atât a lor, dar şi a publicului care frecventează aceste lăcaşuri de cultură", a explicat ministrul Culturii Vlad Alexandrescu la Realitatea TV.
Referitor la situaţia de la Teatru Notarra, ministrul a precizat că se încearcă găsirea unei soluţii, o întâlnire între minister, primarul interimar al Bucureştiului şi conducerea teatrului urmând să aibă loc miercuri, 2 decembrie.
Totuşi, Alexandrescu a amintit că prin situaţii similare trec multe alte instituţii de cultură din Bucureşti şi din ţară, multe dintre ele aflate în clădiri de patrimoniu.
"Mai sunt şi alte instituţii de cultură în Bucureşti şi alte oraşe, multe în cădiri de patrimoniu. Acest lucru aduce în discuţie problema mai vastă a consolidării clădirilor de patrimonu din România, pentru care cred că trebuie lansat un program naţional de consolidare şi reabilitare. Acest lucru nu se poate face pe loc, dar trebuie pornit imediat, pornind tocmai de la această conştiinţă pe care o avem acum, că nu mai putem funcţiona aşa cum am funcţionat în ultimii ani", a arătat ministrul.
"Sunt 180 de clădiri în Bucureşti, în clasa de risc seismic 1, cu menţiunea pericol public. Sunt în centrul Capitalei, unele sunt în subordinea Ministerului Culturii, majoritatea sunt în subordinea Primăriei Generale a Capitalei. Dar asta nu are nicio importanţă, este o preocupare egală a Ministerului pentru ca aceşti oameni să-şi poată desfăşura în continuare activitatea. Cred că trebuie să folosim prilejul acesta în care ei sunt practiv evacuaţi, încât să tragem un semnal de alarmă că acest lucru nu mai poate continua. Nu mai poate continua nu doar pentru artişti, dar nici pentru locuitorii care îşi asumă un risc personal, dar şi un risc pentru cei care frecventează aceste locuri, care trec prin preajma acestor imobile şi care pot în orice moment fi afectaţi de un cataclism foarte grav. Deja nu mai vorbim pur şi simplu de oportunitatea unei intervenţii, ci de protecţie civilă. Statul este dator să asigure protecţia civilă a locuitorilor săi", a adăugat el.
În opininia ministrului, "cultura este unul din acele medii prin care se reinvesteşte încrederea în administraţia publică"
"După tragedia de la Colectiv, lucrurile se pun altfel. Mulţi ani, statul a cerut patriotism de la cetăţenii lui. Acum, după tragedia din 30 octombrie, cetăţenii au dreptul să ceară de la stat grijă, siguranţă, o bună guvernare care să nu pună în primejdie viaţa şi sănătatea cetăţenilor lui. În sensul acesta, cred că tinerii au reuşit, prin protestele de după tragedia de la Colectiv, să obţină resetarea sistemului. Eu sunt aici pentru că a că a căzut guvernul anterior, pentru că a fost nevoie de o mişcare foarte amplă, foarte largă, pe care Parlamentul a legitimat-o, de reinvestire cu încredere a actului de guvernare. Cred că cultura e vizată în principal în acest proces de reapropiere a instituţiilor statului, în sensul în care cultura este unul din acele medii prin care se reinvesteşte încrederea în administraţia publică, în convieţuirea cetăţenilor, în faptul de a trăi împreună. Asta este, de fapt, patriotismul acum. Patriotismul înseamnă azi un nou mod de a trăi împreună, care să fie liber consimţit, agreat, acceptat în fiecare zi de cetăţenii acestei ţări (...). La Ministerul Culturii vom încerca să refacem această pânză de încredere între principalii actori culturali, între artă, scriiori, regizori, actori, artişti plastici, oameni de film şi administraţi publică centrală", a precizat Alexandrescu.
Întrebat dacă repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi se va face în cele din urmă, ministrul Culturii a explicat că "ar fi mai util să ne concentrăm pe patrimoniul rămas de la Brâncuşi".
"Brâncuşi e înmormântat la Paris, într-un loc foarte vizibil, e un sculptor mondial, nu ştiu dacă faptul că ar fi înmormântat la Hobiţa, la Târgu Jiu sau la Bucureşti ar însemna foarte mult din politica culturală a României. Mi-aş dori însă, ca o lucrare cum e Cuminţenia Pământului să rămână în circuitul public", a subliniat el.
Alexandrescu a precizat că "e foarte probabil ca statul român să nu poată ajunge la suma de 20 de milioane de euro", bani ceruţi de proprietarii sculpturii, dar a propus o soluţie inedită: "Mă întreb dacă nu am putea face, ceea ce se face peste tot în marile muzee: statul pune atât, mai departe se deschide o listă de subscripţie naţională, în care mari firme, mari trusturi, sponsori, poate şi simpli particulari vin să contribuie cu restul sumei, astfel încât să se atingă un anumit palier care ar fi negociat în prealabil."
În ceea ce priveşte nevoia unei noi săli de concerte în Capitală, Vlad Alexandrescu a afirmat că acest proiect va fi lansat, cu siguranţă, în timpul mandatului său: "Nu spun că veţi vedea sala construită, dar o veţi vedea lansată".
"Cred că toţi marii dirijori şi muzicieni mi-au spus că publicul român merită o sală nouă de concerte. Cred că acesta este unul din proiectele pe care Ministerul Culturii îl poate demara anul acesta, pornid de la identificarea unui teren, de la accesarea unei linii de finanţare europene şi un proiect, poate care să fie adus de un concurs internaţional de arhitectură, şi care să pună pe masă planul unei clădiri emblematice pentru Bucureşti şi care să adăpostească de aici înainte nu doar Festivalul Enescu, dar şi concerte ale Filarmonicii, concertele unor filarmonici din ţară şi în general să găzduiască muzica", a spus ministrul.
