"Vineri, pacientul avea fibrilaţie atrială şi, probabil, embolie cerebrală cu leziuni cerebrale extinse", au precizat, pentru "ring", surse medicale, citate de ziarulring.ro.
Fibrilaţia atrială este o aritmie frecventă ce apare, mai des, în jurul vârstei de 60 de ani. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice. În fibrilaţia atrială, semnale electrice anormale determină camerele superioare ale inimii, numite atrii, să tremure, sau să fibrileze.
O inimă aflată în fibrilaţie nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală. AVC, prima complicaţie Fibrilația atrială crește riscul pentru accidentul vascular cerebral (AVC). Inima în fibrilaţie face ca sângele să se acumuleze la nivelul atriilor. Această acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri în atrii. Dacă inima pompează un cheag în circulaţie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. El poate împiedica sângele să ajungă la creier, determinând producerea unui accident vascular cerebral.
O inimă aflată în fibrilaţie nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală. AVC, prima complicaţie Fibrilația atrială crește riscul pentru accidentul vascular cerebral (AVC). Inima în fibrilaţie face ca sângele să se acumuleze la nivelul atriilor. Această acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri în atrii. Dacă inima pompează un cheag în circulaţie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. El poate împiedica sângele să ajungă la creier, determinând producerea unui accident vascular cerebral.
