Un director din cadrul Ministerului Agriculturii ar putea primi despăgubiri de 800.000 de euro pentru două luni de închisoare. Statul român ar putea să plătească această sumă drept despăgubiri, pentru că nu există probe care să-l incrimineze pe director, susţin jurnaliştii de la Adevărul.
Ei au descoperit că Gheorghe Reman Domocoş, reţinut de
procurorii DNA în urmă cu trei ani, a stat 60 de zile după gratii, după
care a fost cercetat în stare de libertate până în 2007. Instanţa a
retrimis atunci dosarul aceloraşi procurori, care au constatat, de data
aceasta, că nu au probe pentru a-l învinui pe Domocoş. În consecinţă, el
a dat statul român în judecată.
Domocoş a cerut despăgubiri pentru cele două luni petrecute după
gratii, dar şi pentru faptul că soţia sa a pierdut sarcina atunci când
el a fost arestat. În plus, pe perioada suspendării din funcţie, nu a
primit niciun leu salariu.
În aprilie 2004, procurorii DNA l-au acuzat
pe Gheorghe Domocoş de luare de mită în valoare de 180.000 de dolari. Domocoş
avea atribuţii de secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi a fost
acuzat că, în schimbul banilor, ar fi avizat favorabil importul cu
scutirea de taxe vamale a unei cantităţi mari de porumb furajer.
Procuror de caz era Alexandru Macovei, actualul şef al Agenţiei
Naţionale de Integritate.
"Instanţa a constatat că, atât arestarea, cât şi trimiterea în judecată, nu au fost făcute cu rea credinţă şi înseamnă că s-a bazat pe probele administrative la acea dată, care au fost concludente", a spus Alexandru Matei.
În 2007, după ce două instanţe l-au considerat nevinovat pe Domocoş,
intanţa supremă a retrimis dosarul procurorilor anticorupţie. Aceştia
au dat soluţia surpriză de scoatere de sub urmărire penală.
"Acest lucru nu-l pot comenta", a spus Alexandru Matei. "Eu respect deciziile instanţei şi ale foştilor mei colegi", a încheiat acesta.
Gheorghe Domocoş a dat statul în judecată, iar Tribunalul Bucureşti i-a
dat câştig de cauză, în urma căruia ar trebui să primească despăgubiri de 800.000. Ministerul
Finanţelor a atacat cu apel decizia, iar acum dosarul este pe rolul
Curţii de Apel Bucureşti.