Comisie parlamentară de anchetă cu privire la vânzarea terenurilor către străini -iniţiativă

Valeriu Steriu, presedinte UNPR: "Pe termen scurt poate ca nu e nicio problema. Vin, il cumpara, lasa bani frumosi proprietarului. De multe ori sunt oameni batrani. Acestia il dau ca nu au alta sursa de venit. Pe termen lung, ne uitam cu mare ingrijorare. Este o certitudine ca in urmatorii 10-15 ani o criza alimentara poate sa apara. Si sa te trezesti peste 10 ani doar cu 10% din fondul funciar in mana romanilor si cu toata productia in mana strainilor".

Liderii UNPR spun că este nevoie de o comisie de anchetă parlamentară cu atât mai mult cu cât România nu are date oficiale centralizate despre fenomen. Pe de alta parte, anul trecut, un studiu comandat de parlamentarii europeni arăta că aproape 40% din suprafaţa arabilă din România e deţinută de străini. Potrivit studiului, 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane din afara Uniunii Europene. Altfel spus, documentul arată că aproximativ 5,3 milioane de hectare sunt exploatate de străini. Despre acest studiu vorbesc şi mai multi parlamentari români, în interpelările şi întrebările pe care le-au depus la Guvern.

"Domnule ministru, este momentul să luăm o decizie fundamentală. Bulgarii au decis amânarea vânzării terenurilor către străini până în 2020. De ce nu urmăm exemplul lor, punându-ne temporar la adăpost de eventuale situaţii nefericite?", întreabă un deputat de la PSD. Un alt exemplu vine din partea unui ales ALDE. "În Germania, trebuie să dovedeşti că faci parte din economia ţării, pentru a putea cumpăra vreun metru pătrat de teren agricol. La noi vin şi cumpără ferme întregi."

De-a lungul timpului, şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a susţinut că problema vânzării terenurilor către străini este o problemă naţională.