Compromisul a fost realizat la capătul unei întâlniri între preşedintele american Barack Obama, premierul chinez Wen Jiabao, premierul indian, Manmohan Singh şi preşedintele sud-african Jacob Zuma.
\"Pentru prima dată în istorie, toate economiile majore au ajuns să îşi asume responsabilitatea de a lua măsuri pentru combaterea schimbării climatice\", a declarat Barack Obama.
Summit-ul de la Copenhaga a fost la un pas de a eşua, din cauza obiecţiilor ridicate de Statele Unite şi China. Potrivit documentului iniţial, ţările bogate ar trebui să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2050, iar cele în curs de dezvoltare cu până la 30 de procente. În varianta de compromis s-a convenit asupra reducerii mediei temperaturii cu două grade până în anul 2050.
\"Nu este coercitiv din punct de vedere legal, dar va permite fiecărei ţări să arate lumii ceea ce face şi astfel se va şti cine se achită şi cine nu de obligaţiile pe care le-am stabilit aici\", a adăugat preşedintele SUA.
Anterior acestui proiect a fost formulată şi o înţelegere privind ajutorul financiar pe care urmează să îl primească ţările sărace pentru a face faţă schimbărilor climatice. Acordul final a fost criticat vehement de Organizaţia Greenpeace şi Grupul G-77-China, din care fac parte numeroase state sărace.
Summit-ul de la Copenhaga s-a încheiat cu un acord de compromis
Acord de compromis, obţinut în ultimul moment la summit-ul de la Copenhaga, de preşedintele american Barack Obama. Niciuna dintre ţările participante nu e pe deplin mulţumită, dar termenii acestei înţelegeri constituie un progres semnificativ, a declarat o sursă oficială din cadrul delegaţiei americane.
REALITATEASPORTIVA.NET
REALITATEASTAR.NET