"Deşi, la scară redusă, proiectul şi-a propus şi conştientizarea populaţiei asupra problemelor reale privind protecţia mediului înconjurător, precum şi asupra factorilor care ne afectează sănătatea. Şi nu dintr-un sentimentalism romantic faţă de creaţie şi nici din utilitarism, ci pentru că natura înconjurătoare nu mai poate fi considerată ca o infrastructură inertă pe care omul o poate manevra după bunul lui plac", se arată în comunicat.
În prezent, o problemă importantă, atât pentru mediu cât şi pentru populaţie o constituie gestionarea reziduurilor şi integrarea acestora în circuitul agricol productiv. Fie că este vorba de abandonarea dezordonată, fie că este vorba de depozitarea pe platforma sistematizată, prezenţa reziduurilor organice poate fi „reperată” cu uşurinţă prin prezenţa mirosurilor neplăcute, a insectelor şi păsărilor, dar şi prin imaginea degradantă a terenului utilizat necorespunzător.
Dar dincolo de această imagine perceptibilă simţurilor, se află fenomenele complexe care contaminează subteranul cu substanţe nocive ce pot necesita decenii sau chiar secole pentru a se realiza neutralizarea lor.
De asemenea, o problematică complexă o ridică şi apele reziduale, pentru care actualele tratamente fizico chimice, practic, înlocuiesc o serie de compuşi nocivi cu alţii mai puţin nocivi, dar cu implicaţii încă greu de evaluat pentru sănătatea noastră pe termen lung, în condiţiile în care nămolurile rezultate din staţiile de epurare ocupă suprafeţe tot mai mari de teren.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M