În nesimţirea şi incoştienţa lor, unii reprezentanţi ai puterii susţin că raportul de ţară în ceea ce priveşte Justiţia din România nu va fi prea rău. În sensul că nu vom fi şterşi de pe harta Europei la acest important capitol. Ceea ce ar putea însemna, pur şi simplu, că sentinţele şi hotărârile judecătoreşti din România nu vor fi recunoscute niciunde în lume. Ca să nu mai vorbim de anularea oricăror fonduri destinate modernizării. Aşadar, e bine. Suntem tot acolo de unde am plecat. Cel puţin aşa cred - în mărinimia lor sau, poate, în neştiinţa lor - oficialii europeni. În realitate, e mult mai rău. Justiţia din România a luat-o pe Drumul Crucii. E dusă la răstignire. E terfelită. E umilită. E lipsită de cele mai elementare mijloace pentru a funcţiona. De ce s-a întamplat aşa? Cine e responsabil? Ce se poate face?
