Circa 6.000 de secţii de vot s-au deschis la ora locală 7.00 (8.00, ora României), iar cei peste patru milioane de alegători îşi vor putea exprima opţiunea până la ora locală 22.00 (23.00, ora României).
Gasparovic, un veteran al secenei politice locale care tocmai a împlinit 68 de ani, a câştigat primul tur de scrutin, în 20 martie, cu 46,7% din voturi, faţă de 38% câte a avut adversara sa.
Dotată cu o experienţă politică mai redusă, dar cu mai multă carismă,
Radicova, deputată creştin-democrată, este prima femeie care ajunge
atât de departe în cursa pentru preşedinţie din ţara sa. Societatea
slovacă este foarte conservatoare şi puternic influenţată de Biserica
Catolică. Deşi dezavanjatul său în primul tur de scrutin a fost mare,
Radicova speră ca voturile celor cinci candidaţi eliminaţi să se
distribuie în favoarea sa.
În timpul campaniei, ambii candidaţi au făcut eforturi să convingă
alegătorii să se deplaseze la vot. În primul tur, participarea a fost
de doar 44% şi nu va depăşi probabil 40-46% nici de această dată.
Sociolog de 52 de ani, Radicova are o imagine de liberală şi şi-a axat
campania pe ideea de schimbare, în condiţiile în care până în prezent,
slovacii au avut întotdeauna un preşedinte provenit din rândurile
foştilor comunişti. Însă voci ale Bisericii au criticat-o pe Radicova,
care nu are o poziţie destul de fermă împotriva avortului şi trăieşte
în concubinaj cu partenerul ei de viaţă. Radicova are susţinerea a trei
partide de opoziţie - creştin-democraţii (SDKU), conservatorii (KDH) şi
Partidul Coaliţiei Maghiare (SMK).
La rândul său, Gasparovic, fost comunist cu trecut controversat şi
personalitate ştearsă a fost preşedinte în primii ani de după
integrarea ţării în UE şi NATO. El şi-a construit o imagine de om al
consensului în cursul celor două coabitări paşnice cu guvernul
ultraliberal al lui Mikulas Dzurinda, apoi cu cel condus de socialistul
Robert Fico. De altfel, el are sprijinul a două dintre cele trei
partide din actualul guvern: Smer, al popularului premier Fico, şi SNS,
partid patriot xenofob, care îl susţine pentru poziţiile sale în
favoarea limbii slovace, principala divergenţă cu minoritatea maghiară.
În Slovacia, funcţia prezidenţială este mai degrabă onorifică, dar
scrutinul ar putea fi un test pentru premier, cu un an înainte de
alegerile legislative
