"Este foarte adevărat că singura sancţiune formal stipulată pentru o eventuală încetinere a performanţelor în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare este aplicarea articolului 38 din Actul de aderare, respectiv nerecunoaşterea hotărârilor instanţelor noastre în statele membre din Uniunea Europeană, clauză care poate fi activată până la sfârşitul acestui an, dar semnalul dat de Bundestag trebuie privit cu atenţie", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Ministrul a subliniat că semnalul dat de parlamentul german arată "ce presiuni există asupra Comisiei în adoptarea unei atitudini mai ferme şi mai severe în evaluarea progreselor pe Justiţie".
"În general, suntem în grafic cu tot ce ne-am propus la acest minister. Din păcate, contextul economico-politic şi-a pus amprenta asupra activităţii noastre şi a dialogului cu sistemul", a mai declarat Cătălin Predoiu, subliniind faptul că, în următoarele luni, trebuie să se rezolve tot ceea ce s-a acumulat în ani de zile.
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a votat, pe 7 mai, un raport privind situaţia drepturilor omului în lume la care comisia pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a introdus un amendament ce solicită sistarea fondurilor UE pentru România, constatând lipsuri ale statului de drept.
Nu este pentru prima dată când parlamentarii germani cer sistarea sau condiţionarea fondurilor europene destinate României de progresele în reforma Justiţiei. Germania, ca principal contribuitor la bugetul Uniunii Europene, a fost atentă la aspectele legate de funcţionarea statului de drept încă din perioada de preaderare a României, numându-se printre ultimele ţări care au ratificat Tratatul de aderare, după ce a primit suficiente garanţii că reformele Justiţiei române vor continua şi vor fi monitorizate.
România a făcut suficiente progrese în Justiţie, în opinia ministrului Predoiu
