Eram în Bucureşti cînd Petru Romoşan s-a lăudat că a încercat să treacă graniţa dar a fost prins. Şi a susţinut că va mai avea o tentativă, că nu se va lăsa. Eram împreună cu un poet din Timişoara (nu-i dau numele, dar va veni ca martor, la o adică!) care m-a şi găzduit, atunci, în camera sa de la un hotel bucureştean . De atunci mi s-a părut cusută cu aţă albă povestea. Cei care au trăit în România înainte de 89 ştiu că tentativa de trecere a frontierei era pedepsită cu închisoarea. Era considerată un fel de crimă contra regimului.
