"Sunt şase centre universitare în ţară şi fiecare absolvent ştie cel
mai bine unde se poate pregăti în funcţie de aptitudinile sale. De
asemenea, consider că universităţile de medicină trebuie să aibă cel
puţin un spital arondat sau centru de excelenţă pentru învăţământul
postuniversitar şi sperăm ca din toamnă să obţinem fonduri europene
pentru a îndeplini acest lucru", a declarat Ecaterina Andronescu.
Ministrul Sănătăţii a precizat că lucrează la un program de
reglementare a concursului de rezidenţiat care ar putea să intre în
vigoare până la sfârşitul anului.
De asemenea, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol
Davila" din Bucureşti, Florian Popa, consideră că este necesară o
schimbare a modului în care este reglementat rezidenţiatul.
"Cred că
universităţile şi şcolile de medicină trebuie să aibă o altă optică
privind selectarea studenţilor, care nu ar mai trebui să fie o repetare
a bacalaureatului. Mărirea numărului studenţilor cu taxă şi admiterea
la rezidenţiat pe baza unui interviu în locul unui test cu 200 de
întrebări sunt alte soluţii", a declarat rectorul Universităţii de
Medicină şi Farmacie din Bucureşti.
Secretarul de stat în ministerul Sănătăţii, Aurel Nechita, a
mai propus, ca măsură de eficientizare a sistemului de învăţământ
medical, scăderea perioadei de studii şi pregătire a medicilor
specialişti.
"Ca să devină specialist, un medic face între 9 şi 13 ani de şcoală, în total. În multe ţări din Europa, perioada de şcolarizare este mult mai mică. De exemplu, media europeană pentru specializarea post-universitară a unui neurochirurg este de patru ani, în schimb ce în România este de cinci", a explicat Aurel Nechita.