UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică seară, în discursul său de la Ceremonia comemorativă a Centenarului bătăliei de la Mărăşeşti, că nu este onoare mai mare decât aceea de a păstra memoria eroilor şi i-a îndemnat pe militarii români să fie demni de înaintaşii lor.
"Nu este mai mare onoare decât aceea de a păstra memoria eroilor şi nu este mai mare privilegiu decât acela de ale purta mai departe crezul. Vă îndemn ca acolo unde vă trimite datoria, în Afganistan, Irak ori Balcani, să fiţi demni de glorioşii voştri înaintaşi", a spus şeful statului.
El a subliniat că "anul 1917 a fost pentru România cea mai grea perioadă din existenţa ei modernă".
Discursul presedintelui Iohannis: A doua jumătate a sec. XX arată că pacea poate fi menţinută doar prin integrarea europeană
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de decorare a drapelelor de luptă ale unor unităţi militare, ca semn de apreciere a profesionalismului şi a rezultatelor remarcabile obţinute de militarii acestor unităţi.
UPDATE: Ceremonia comemorativă a Centenarului bătăliei de la Mărăşeşti a început duminică seară în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, a premierului Mihai Tudose şi a mai multor miniştri ai Cabinetului, peste 2.000 de persoane fiind prezente la eveniment.
Ceremonia a debutat cu intonarea imnului naţional, notează Agerpres.
Decorarea drapelelor de luptă
"La 100 de ani de la cea mai importantă operaţiune militară a Armatei Române din Primul Război Mondial, preşedintele Klaus Iohannis onorează la Mărăşeşti memoria celor care au luptat şi s-au jertfit pentru o Românie unită şi puternică", a precizat Administraţia Prezidenţială, miercuri, într-un comunicat.
Cu această ocazie, preşedintele Iohannis va decora drapelele de luptă ale unităţilor militare succesoare ale tradiţiilor de luptă de acum 100 de ani, se va adresa participanţilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice, corpului diplomatic şi cultelor, şi va oferi Mausoleului de la Mărăşeşti un drapel comemorativ.
Iată care va fi programul preşedintelui, la Marăşeşti:
20:00 Ceremonial militar
20:10 Ceremonia de decorare a drapelelor de luptă ale unităților militare
20:27 Ceremonia depunerii unei coroane de flori
20:38 Ceremonia oferirii Drapelului comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărășești”
20:40 Alocuțiunea Președintelui României
21:00 Vizitarea Mausoleului
Căldura de acum 100 de ani
"Acum exact o sută de ani, în august 1917 în sudul Moldovei, termometrele urcau spre 37C, iar masele de aer calde și reci erau distribuite foarte asemănător cu ceea ce avem în aceste zile. Întâmplarea, combinată cu specificul climatic al României au făcut ca la 100 de ani de la începutul bătăliei de la Mărășești să avem de-a face cu condiții meteorologice destul de asemănătoare. Interesant este că armata germană, la sfârșitul bătăliei care trebuia să îngenuncheze și ceea ce mai rămăsese din România după dezastruosul an 1916, avea să invoce prin comandamentul ei și căldura mare drept cauză a eșecului", scrie Conf. dr. Lucian Sfîcă pe pagina de Facebook Meteo Moldova.
"Nu e de neglijat de altfel deloc rolul acestei călduri extreme în înclinarea balanței între forțe foarte echilibrate. Armata germană era formată din soladați nu tocmai obișnuiți cu temperaturi de peste 35C. În plus, unele regimente erau formate din trupe specializate în războiul montan, formate din soldați crescuți în Alpi. Pe de altă parte, soldatul țăran român mult mai obișnuit cu arșița de la prășit sau coasă nu a ezitat să lepede casca de oțel și tunica, uniformă cazonă greu de suportat la 35C și a rămas astfel în istorie prin celebrele contraatacuri ale cămășilor albe. Desigur, vremea extrem de caldă a fost mai mult o scuză decât un argument pentru eșec din partea germanilor, balanța fiind înclinată de alte elemente decât cele meteorologice, asupra cărora nu putem să ne exprimăm aici. Rămâne însă această similitudine meteorologică ce ne oferă ocazia să îi comemorăm pe cei căzuți acum 100 de ani pe câmpurile bătăliei de la Mărășești", mai scrie Lucian Sfîcă.
Eroismul soldaților români
La sfârşitul războiului, generalul Kurt von Morgen, consemna în memoriile sale:"Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." În imaginarul românesc, bătălia rămâne o piatră de hotar a istoriei pentru eroismul de care au dat dovadă soldaţii români, remarcându-se atât căpitanul Grigore Ignat şi generalul Eremia Grigorescu, precum şi eroina de la Mărăşeşti, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, scrie Historia.ro.
Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi.
