UPDATE 00.00 - Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse, număr incomplet inclusiv din cauza ocupării de către Moscova a aproape 20% din teritoriul ucrainean, scrie AFP.
„Aproape 37.000 de persoane au fost date dispărute: copii, civili şi militari”, a anunţat pe Facebook comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, potrivit unui nou bilanţ. „Această cifră ar putea fi mult mai mare”, a subliniat el totodată, recenzarea fiind încă în curs.
După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane - civili sau militari - au murit, însă nu există niciun bilanţ de ansamblu stabilit din surse independente, iar procedurile pentru identificarea celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
UPDATE 21.00 - Preşedintele român Klaus Iohannis anunță că a avut marţi o discuţie telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră.
„Tocmai ce am avut o discuţie substanţială cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în care ne-am axat pe situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră. România a sprijinit puternic Ucraina încă din prima zi şi vom continua cu hotărâre”, a scris Klaus Iohannis pe X.
UPDATE 20.00 - Bătălia sângeroasă pentru Ceasiv Iar. Cucerirea orașului i-ar deschide Rusiei calea spre „coloana vertebrală” a apărării ucrainene
Forțele ruse și cele ucrainene sunt angajate deja într-o luptă de importanță majoră pentru orașul estic ucrainean Ceasiv Iar, prin care Moscova speră să ajungă la bastioane precum Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantînivka. Observatorii se așteaptă la o luptă lungă și sângeroasă, precum cele pentru Bahmut și Avdiivka, arată analizele Reuters, Kyiv Independent și ale Institutului pentru Studiul Războiului.
UPDATE 16:40 - Cel puţin 37.000 de dispăruţi după declanşarea invaziei ruse
Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse, număr incomplet inclusiv din cauza ocupării de către Moscova a aproape 20% din teritoriul ucrainean, informează AFP.
"Aproape 37.000 de persoane au fost date dispărute: copii, civili şi militari", a anunţat pe Facebook comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, potrivit unui nou bilanţ. "Această cifră ar putea fi mult mai mare", a subliniat el totodată, recenzarea fiind încă în curs.
După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane - civili sau militari - au murit, însă nu există niciun bilanţ de ansamblu stabilit din surse independente, iar procedurile pentru identificarea celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
Forţele armate ucrainene şi ruse nu au comunicat decât foarte rar pierderile lor militare.
Numărul de victime civile este de asemenea necunoscut, pentru că nu este disponibilă nicio informaţie fiabilă, fiind vorba de teritorii ocupate de Rusia după declanşarea invaziei, un asalt care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate din Ucraina.
UPDATE 15:10 - Lipsa rachetelor de apărare antiaeriană a împiedicat Ucraina să contracareze atacurile rusești
Lipsa rachetelor de apărare antiaeriană a împiedicat Ucraina să contracareze săptămâna trecută un atac al Rusiei care a distrus cea mai mare centrală electrică din regiunea din jurul capitalei Kiev, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters, conform Agerpres.
Comentariile lui Zelenski, care urmează avertismentelor repetate ale guvernului său către aliaţii Kievului cu privire la slaba apărare aeriană, reflectă situaţia disperată în care se află Ucraina, în condiţiile în care Rusia îşi intensifică atacurile asupra sistemului energetic ucrainean.
"Erau 11 rachete care veneau în zbor. Noi le-am distrus pe primele şapte, iar patru (rămase) au distrus (centrala de la) Trîpillia. De ce? Pentru că rămăsesem cu zero rachete. Nu am mai avut rachete ca să apărăm Trîpillia", a declarat el într-un interviu acordat PBS.
UPDATE 13:20 - FSB a arestat un cetăţean rus, pentru tentativă de asasinare a unui fost ofiţer al serviciilor secrete din Ucraina
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat marţi că a arestat un cetăţean rus pentru tentativă de asasinare a unui fost ofiţer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a fost rănit săptămâna trecută în explozia maşinii sale la Moscova, relatează AFP.
FSB a precizat într-un comunicat că "a arestat un cetăţean rus, născut în 1983, care a provocat explozia la Moscova (...), la ordinul serviciilor secrete ucrainene, a maşinii unui cetăţean rus, fost membru al serviciilor de securitate ucrainene".
Fostul ofiţer al serviciilor ucrainene, care a trecut de partea Rusiei, Vassili Prozorov, a acuzat şi el, după explozie, "regimul terorist de la Kiev" că este responsabil pentru acest incident.
Potrivit FSB, suspectul arestat în cadrul unei anchete pentru "tentativă de omor" a sosit în Rusia în martie din Ucraina. El "a obţinut componente pentru un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă, l-a asamblat" şi l-a instalat sub maşina fostului ofiţer al SBU.
În martie 2019, Vassili Prozorov a participat la o conferinţă de presă la Moscova, unde a fost prezentat ca un dezertor care a trecut de partea Rusiei. El a declarat apoi că a lucrat pentru SBU între 1999 şi 2018, dând asigurări că a furnizat informaţii Rusiei începând din aprilie 2014, având o "motivare ideologică".
UPDATE 11:25 - Volodimir Zelenski anticipează o intensificare a acţiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale de secrete potrivit cărora Rusia va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive pe front în următoarele săptămâni şi luni, relatează EFE.
"Este evident că nebunia Kremlinului este în continuare nemăsurată, iar ocupantul va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive", a declarat şeful statului ucrainean, citând informaţiile primite de şefii serviciilor sale militare şi de informaţii externe despre planurile Moscovei pentru această primăvară şi vară.
Zelenski a indicat că în următoarele săptămâni va organiza reuniuni cu partenerii Kievului pe tema livrărilor suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană şi alte tipuri de armament necesar armatei din partea ţărilor care ajută Ucraina.
Rusia profită de superioritatea sa numerică în ceea ce priveşte trupele, cantitatea de muniţie şi sistemele de artilerie pentru a avansa în continuare pe frontul de est. Atât Volodimir Zelenski, cât şi comandantul şef al armatei, Oleksandr Sîrski, au recunoscut că situaţia s-a înrăutăţit pentru Ucraina în aceste teatre de operaţiuni în ultimele zile.
Aceste avertismente din partea Kievului intervin în contextul în care şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul Mike Johnson, a acceptat în cele din urmă luni, după o perioadă lungă de blocaj, votarea separată a pachetelor de ajutor militar propuse de Casa Albă pentru Ucraina şi Israel.
UPDATE 9:20 - Risc de accident nuclear în Ucraina, la distanță relativ mică față de România
"Ne apropiem periculos de un accident nuclear" la cea mai mare centrală nucleară din Europa, de la Zaporojie, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Oficialul a precizat că atacurile din ultima vreme asupra gigantului energetic prezintă un grad ridicat de risc, chiar dacă reactoarele sunt oprite.
UPDATE 6: 20 - SUA: Camera Reprezentanţilor va vota săptămâna aceasta proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel
Camera Reprezentanţilor Statelor Unite va vota săptămâna aceasta asupra unor proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel, după luni de dispute politice între administraţia Joe Biden şi oponenţii săi republicani, a anunţat luni şeful Camerei inferioare a Congresului american, relatează AFP.
Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, cerut de preşedintele democrat, este blocat de luni de zile în Congres, la fel şi un alt pachet pentru Israel.
"Săptămâna aceasta, vom examina proiecte de lege separate", printre care cele permiţând "finanţarea aliatului nostru israelian" şi de a "sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii ruse", a declarat şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson.
6:35 - Washingtonul vrea să profite de reuniunile FMI pentru a discuta despre activele ruse blocate
Statele Unite speră că reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale vor face posibilă să avanseze, împreună cu ţările partenere, proiectul de a folosi activele blocate ale Rusiei pentru înarmarea Ucrainei şi reconstrucţia sa, potrivit unui responsabil al Trezoreriei, scrie AFP.
UPDATE 5:10 - Jurnalistul Christo Grozev, „bestia neagră” pentru Putin: Îmi este frică să mă întorc în Bulgaria
Jurnalistului bulgar de investigaţii Christo Grozev îi este frică să se întoarcă în Bulgaria, chiar și doar pentru o vizită de lucru. În prezent locuiește la Viena, unde are loc un scandal de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit Sega.bg, citat de Rador Radio România.
UPDATE 4:15 - Biden presează Congresul să adopte planul său de ajutor pentru Ucraina
Joe Biden a reiterat luni un apel presant Congresului pentru a adopta un buget de zeci de miliarde de dolari ca ajutor militar pentru Ucraina, blocat în prezent de opoziţia republicană, scrie AFP.
"Congresul trebuie să aprobe această finanţare" pentru Ucraina "şi trebuie să o facă acum, acum", a afirmat preşedintele american în faţa jurnaliştilor în timp ce îl primea pe premierul ceh, Petr Fiala, la Casa Albă.
Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, solicitat de preşedintele democrat, este blocat în Congresul american de luni de zile, la fel ca un alt pachet pentru Israel.
"După cum Republica Cehă ştie prea bine, Rusia nu se va opri la Ucraina şi impactul asupra NATO ar fi semnificativ", a afirmat Joe Biden.
Preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri, punând în pericol Europa, Statele Unite şi întreaga lume dacă nu îl oprim în Ucraina", a adăugat el.
