UPDATE 23:50 - Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunţat, miercuri seară, că România va adopta un act normativ pentru a incrimina companiile şi persoanele care încearcă să ocolească sancţiunile impuse Rusiei la nivel european.
”O să mergem înainte cu o propunere legislativă care să incrimineze practic, în România, eludarea sancţiunilor. Este parte din efortul României de a adopta o directivă care stabileşte asta. A şi fost în transparenţă o vreme astfel încât să poată să primească, de la cei interesaţi, observaţii şi în acest moment intră în circuitul oficial”, a declarat Oana Ţoiu la un post de televiziune.
Întrebată ce înseamnă exact acest act normativ, șefa diplomației a explicat: ”Pe lista interdicţilor, atât în pachetele anterioare, cât şi în acest pachet nou de sancţiuni, pachetul 18, sunt atât persoane care sunt trecute pe lista interdincţilor cât şi companii. Au existat de-a lungul timpului tentative ale acestor entităţi să ocolească sistemul de sancţiuni prin intermediari, în special la nivelul flotei. Şi de data aceasta, decizia noastră este să ne asigurăm că asta nu va mai putea să se întâmple”.
Potrivit ministrului, ”vorbim de sancţiuni care merg până la ordin penal şi sunt sancţiunii pe fiecare tip de gest de eludare a sancţiurilor”.
”Urmează să fie public documentul, a şi fost în transparenţă publică în ultimele săptămâni”, a mai spus Oana Ţoiu.
UPDATE 23:40 - A treia rundă de convorbiri directe între delegațiile Kievului și Moscovei, desfășurată miercuri seară, la Istanbul, a durat mai puțin de o oră, a anunțat agenția de presă rusă TASS, care citează o sursă apropiată discuțiilor, transmite Reuters.
Potrivit TASS, reprezentanții Ucrainei și Rusiei au convenit să facă mai multe schimburi de prizonieri, atât militari, cât și civili.
UPDATE 22:05 - Preşedintele Volodimir Zelenski promite să depună în Rada Supremă a ţării (parlamentul unicameral) un proiect de lege care va asigura „puterea sistemului de ordine publică” şi va păstra „toate normele pentru independenţa instituţiilor anticorupţie”.
Promisiunea, făcută într-un mesaj video postat pe reţelele sociale, vine după ce mai mulţi politicieni de rang înalt din Europa, în frunte cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avertizat miercuri că noua legislaţie ucraineană referitoare la instituţiile anticorupţie pune în pericol aderarea Kievului la UE. De asemenea, în multe oraşe din Ucraina au avut loc proteste după adoptarea acestei iniţiative legislative, primele astfel de manifestări de la izbucnirea războiului cu Rusia.
UPDATE 20:45 - Şefii delegaţiilor Federaţiei Ruse şi Ucrainei, Vladimir Medinski şi Rustem Umerov, au o întâlnire tête-à-tête la Palatul Ciragan, din Istanbul, a declarat o sursă pentru agenţia oficială rusă TASS.
”Şefii delegaţiilor Rusiei şi Ucrainei au o întâlnire bilaterală la palatul Chiraghan. Întâlnirea are loc în format tête-à-tête”, a declarat interlocutorul agenţiei.
Anterior, o sursă TASS a informat că delegaţiile Rusiei şi Ucrainei se află la locul întâlnirii, dar jurnaliştii nu au văzut sosirea lor.
UPDATE 18:39 - Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut „explicaţii” preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după promulgarea unei legi privind structurile anticorupţie care a provocat un val de proteste în Ucraina, relatează AFP.
Von der Leyen „a exprimat puternice îngrijorări în ceea ce priveşte consecinţele” acestei legi care suprimă independenţa organismelor anticorupţie şi „a cerut explicaţii guvernului ucrainean”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Acesta a mai afirmat că respectarea statului de drept şi a luptei anticorupţie sunt în centrul proiectului european.
„În calitate de ţară candidată, Ucraina trebuie să respecte deplin aceste norme. Nu pot exista compromisuri”, a afirmat oficialul european.
Reacția vine în contextul în care Volodimir Zelenski a promulgat marţi această lege controversată care suprimă independenţa agenţiilor anticorupţie.
UPDATE 16:30 - Forțele ruse au suferit 80.000 de pierderi – soldați uciși sau răniți – în timpul incursiunii militare transfrontaliere a Kievului în regiunea Kursk din Rusia, a afirmat comandantul suprem al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, într-un interviu acordat publicației americane The Washington Post (WP) și publicat miercuri, 23 iulie.
Sîrskîi nu a dezvăluit numărul victimelor înregistrate de forțele armate ucrainene în regiunea Kursk, dar a susținut că pierderile Kievului sunt „semnificativ mai mici” decât ale Rusiei. Afirmațiile generalului ucrainean nu au putut fi verificate din surse independente, notează The Kyiv Independent.
Pe parcursul ultimelor 24 de luni, aproximativ o treime dintre bombele aeriene ghidate ale Rusiei au fost utilizate în regiunea Kursk, și nu în Ucraina, a adăugat generalul, în interviul pentru WP. Dronele rusești cu fibră optică, care reprezintă o amenințare majoră pentru ucraineni deoarece nu pot fi bruiate, au apărut pentru prima dată pe câmpul de luptă din Kursk, a spus Sîrskîi, și nu în estul Ucrainei. La fel și trupele nord-coreene, care „ar putea număra acum aproximativ 20.000 de soldați în regiune, deși încă nu au fost desfășurate în misiuni de luptă în Ucraina”, a precizat șeful armatei ucrainene.
Ucraina a lansat o ofensivă fără precedent pe teritoriul rus în august 2024, luând Moscova prin surprindere și cucerind 1.300 de kilometri pătrați (500 de mile pătrate) în primele luni ale incursiunii.
UPDATE 11:30 - Uzinele care produc LADA ar putea trece la 4 zile lucătoare pe săptamână, din cauza costurilor uriașe ale războiului din Ucraina
Producătorul auto de stat Avtovaz, cunoscut pentru marca Lada, a anunțat că ar putea introduce programul redus de patru zile lucrătoare pe săptămână, din cauza scăderii accentuate a vânzărilor, dar și a competiției tot mai acerbe din partea producătorilor chinezi.
UPDATE - "Returnat cu semnătura președintelui ucrainean", a indicat, marți seara, site-ul parlamentului ucrainean. Mesajul a dispărut pentru scurt timp după publicare, după care a reapărut.
Un înalt oficial ucrainean a confirmat pentru AFP că președintele Zelenski a semnat proiectul de lege.
Comisia Europeană, prin intermediul comisarului UE pentru extindere Marta Kos, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la votul de marți, apreciind că este un "recul serios" pentru Ucraina în lupta împotriva corupției.
Respectarea statului de drept rămâne în centrul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, a adăugat ea.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunțat luni arestarea unui membru al agenției de combatere a corupției (NABU), suspectat de spionaj în favoarea Rusiei, și au percheziționat sediul instituției, notează AFP.
Potrivit SBU, acest angajat al Biroului național anticorupție (NABU) "lucra în unitatea cea mai elitistă și cea mai secretă, D-2, și spiona pentru serviciile speciale ruse".
Creat după revoluția Maidan din 2014 care a adus la putere forțele pro-occidentale la Kiev, NABU se ocupă de combaterea corupției, un fenomen endemic în Ucraina ce afectează perspectivele de aderare ale acestei țări la Uniunea Europeană.
