Erdogan şi susţinătorii săi argumentează că Turcia are nevoie de o conducere puternică asigurată de o preşedinţie executivă, similară sistemului prezidenţial din Statele Unite sau Franţa, pentru a evita coaliţiile guvernamentale fragile care au frânat dezvoltarea ţării, potrivit Mediafax.
Pe de altă parte, oponenţii lui Erdogan spun că modificarea Consituţiei ar putea duce la creşterea autoritarismului într-o ţară deja criticată pentru problemele din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor, în special ca urmare a epurărilor după tentativa de lovitură de stat din luna iulie.
Partidul AK, fondat de Erdogan în urmă cu un deceniu şi jumătate, doreşte să organizeze, în primăvara anului viitor, un referendum pe această temă şi caută să obţină sprijinul opoziţiei pentru a asigura sprijinul parlamentar necesar aprobării referendumului.
Potrivit ultimei variante prezentate opoziţiei, Erdogan ar prelua funcţia unui preşedinte executiv imediat după referendum, în cazul aprobării modificărilor.
În cazul aprobării modificărilor constituţionale, Erdogan ar avea posibilitatea să obţină un maximum de două mandate de cinci ani ca preşedinte executiv şi ar putea emite decrete prezidenţiale în legătură cu o serie de chestiuni executive, fără a avea nevoie să consulte Parlamentul, au declarat doi oficiali turci de rang înalt care au citit proiectul.
