Traian Băsescu este așteptat astăzi la Curtea Supremă pentru a contesta calitatea sa de colaborator al Securității. Curtea de Apel a decis în 2019 că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Băsescu a ales să conteste și să atace la Curtea Supremă decizia. Dacă însă nu i se va da dreptate, el ar putea fi acuzat de fals în declarații.
În momentul candidaturii la alegerile locale din 2020, Traian Băsesc a completat o declarație pe propria răspundere prin care susținea că nu a colaborat cu fosta Securitate. În situația în care Înalta Curte va menține decizia Curții de Apel București, Traian Băsescu ar putea fi acuzat chiar și de fals în declarații de orice persoană sau de CNSAS. Plângerea este una penală, se va deschide dosar, dar cea care va decide va fi tot instanța de judecată.
La ultimul termen al procesului din 5 septembrie, Traian Băsescu a declarat că nu a fost colaborator al fostei Securităţi.
"Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul", a spus atunci Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu".
"Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale", s-a apărat el.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia. "Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea", a menţionat Băsescu.
"Mă obliga legea să-i răspund. (...) În ceea ce priveşte sancţiunile, când eşti elev militar poţi fi exmatriculat", a spus Băsescu, menţionând că a dat două note colonelului de contrainformaţii Tudor.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
"Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
